Parliamentary debates

Domnul Găvrilă Ghilea:

"Fără competitivitate, mai e mult până departe!"

Mass-media economico-financiară a dat recent publicităţii rezultatele ediţiei jubiliare, cu numărul 30, ale clasamentului mondial al competitivităţii, realizat anual de Institutul pentru Management şi Dezvoltare din Lausanne.

La fel ca în anii precedenţi, ţara noastră este cantonată şi în 2019 tot în zona gri a ierarhiei, ocupând un modest loc 49 din cele 63 de ţări ale căror performanţe au fost cuantificate.

Conform realizatorilor clasamentului, competitivitatea economiilor celor 63 de state incluse anul acesta în studiu a fost analizată pe baza a sute de criterii care au generat indicatori despre performanţa lor economică, eficienţa politicilor guvernamentale, eficienţa afacerilor şi infrastructura de transport.

Faptul că România este surclasată în această ierarhie de state precum Bulgaria şi Ungaria, care stagnează pe poziţiile 48 şi 47 ale clasamentului, chiar dacă se află deocamdată în faţa Turciei lui Erdogan, care ocupă locul 51, ori a Greciei care de pe poziţia 58 îşi linge încă rănile crizei financiare prin care a trecut recent, este îngrijorător prin prisma faptului că, în trimestrul al II-lea al acestui an, am înregistrat o creştere economică de 4,6%, în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent, în vreme ce Polonia, cu un randament de doar 4,2%, se situează totuşi cu 11 poziţii mai sus în topul competitivităţii, în care ocupă un onorant loc 38.

Cu alte cuvinte, o creştere economică care nu se bazează pe un trend similar al competitivităţii, bazată, la rândul ei, pe cercetare, dezvoltare şi inovare, este nesustenabilă pe termene mediu şi lung.

Bunăoară, mai mult de un sfert din exporturile ţării noastre sunt susţinute de industria automotive, care, prin cele 600 de companii cu activitate pe orizontală, produce atât autoturisme, cât şi componente specifice pentru constructori diverşi şi contribuie cu aproape 15% la consolidarea produsului intern brut.

Din aceste considerente, însă, veritabilul motor economic pe care îl reprezintă industria auto românească se poate gripa oricând. Industriile omoloage vest-europene îşi revizuiesc, în scădere, previziunile de producţie pentru semestrele viitoare, aşa cum se întâmplă, de altfel, de ceva vreme încoace.

Primul semnal de alarmă l-au tras analiştii pieţelor financiare care anticipau pierderi de miliarde de lei în industria automotive de la noi, după prăbuşirea cu peste 20% a industriei auto germane şi stagnarea producţiei, urmată de reducerea cererii, în alte state beneficiare de exporturile româneşti, precum Franţa şi Italia.

Doar că, într-o asemenea situaţie, contracţia acestui sector al industriei ar trebui evitată prin politici guvernamentale eficiente, care să repună competitivitatea pe locul binemeritat, şi nu prin beţele în roate pe care reprezentanţii PSD nu scapă nicio ocazie să le bage printre spiţele companiilor automotive, care să încăpăţânează să nu se lase puse pe butuci.