Parliamentary debates

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Relaxările pentru concedii şi petreceri sunt prioritare, educaţia poate să mai aştepte! «România Educată», încotro?"

Educaţia şi, implicit, marele Proiect "România Educată" au meritat doar o biată remarcă la finalul discursului prezidenţial care anunţa triumfător relaxări peste relaxări în pandemie. Atât a putut profesorul Iohannis, cel care, acum 7 ani, promitea "marea cu sarea" în schimbul votului pentru a deveni preşedinte. Educaţia a fost pe ultimul loc nu doar ca ierarhie între temele alese de preşedinte, dar şi prin importanţa anunţului - marea noutate pentru copii, profesori şi părinţi a fost că pentru ei nu se schimbă nimic.

România este verde, România se relaxează, se ridică restricţiile, se pot face evenimente, nunţi, botezuri, se poate merge la teatru, la restaurant, la concerte, se renunţă la măşti în aer liber, dar nimic nu se schimbă pentru şcoli. Se aplică în continuare regula care impune cursuri online, şi nu şcoală adevărată în localităţile unde rata de infectare este peste 1‰.

Sute de mii de elevi din clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a şi a XI-a sunt obligaţi în continuare să facă şcoală online şi tot aşteaptă, ei şi familiile lor, o decizie a Guvernului care să le permită revenirea în sălile de curs. Cum rămâne cu promisiunea că "toţi copiii se reîntorc în clase", un deziderat pe care preşedintele Klaus Iohannis şi membrii Guvernului l-au vehiculat în ultima lună, invocând interesul superior al educaţiei copiilor?

Atât poate să facă "Guvernul meu", să ţină cât mai mult elevii departe de sălile de curs, deşi toate dovezile arată cât de nocivă este această atitudine, cât de mult afectează educaţia şi viitorul copiilor şi cât de tare îi chinuiesc pe părinţii lor. Sau, poate, aşteptăm ca premierul Cîţu să meargă mai întâi în concediu la Vama Veche, să petreacă toată noaptea, după cum a promis la o televiziune, şi mai vedem pe urmă cu educaţia?

Conform unei analize OECD, publicată la începutul lunii mai, ţările cu cea mai slabă performanţă în materie de educaţie tind să se numere printre cele cu numărul cel mai mare de zile de şcoală pierdute în primul an de pandemie din cauza închiderii şcolilor.

Aşadar, nu doar inegalităţile educaţionale din interiorul ţărilor au fost amplificate de criza COVID-19, ci şi diferenţele de performanţă dintre ţări. Consecinţele sunt sabotarea viitorului economiei naţionale, în condiţiile în care ştim cu toţii că în economia viitorului principala avuţie a unei ţări vor fi competenţele naţionale, şi a-ţi dezavantaja educaţional cetăţenii, în calitate de preşedinte, de premier, înseamnă pur şi simplu a-ţi sabota economia şi prosperitatea din viitor.

Guvernarea coaliţiei de dreapta, PNL-USR PLUS-UDMR, trebuie să revină la raţiune şi să facă ce face întreaga Europă, să deschidă şcolile pentru toţi copiii. Şcoala online nu e şcoală, este doar un simulacru, toate studiile o arată şi e îndelung reclamată atât de profesori, cât şi de părinţi.