Parliamentary debates

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

"Închiderea automată a şcolilor din România, în funcţie de incidenţa localităţilor, este o excepţie în Europa, şi nicidecum o regulă!"

Închiderea şcolilor în localităţile cu o incidenţă foarte mare a infectărilor COVID-19 devine iminentă şi este menţionată tot mai des, în ultima perioadă, inclusiv de ministrul Educaţiei. Chiar dacă numeroşi experţi şi inclusiv ministrul argumentează că şcolile trebuie menţinute cât mai mult timp deschise şi închise ultimele, autorităţile invocă prevederile legale potrivit cărora, atunci când e atinsă incidenţa de 6‰ într-o localitate, şcolile trebuie să se închidă. Existenţa unui astfel de prag transformă România într-una dintre foarte puţinele excepţii unde reglementările prevăd închiderea şcolilor la nivel de localitate.

În majoritatea ţărilor de pe continent, rata de vaccinare este mult mai mare decât în România, iar acolo unde e considerată insuficientă se fac campanii de testare şi vaccinare pe baza cărora autorităţile să poată lua decizii croite pe nevoile comunităţii.

Conform unei analize, apărute în cadrul unui articol de presă, există o corelaţie foarte interesantă între abordarea şcolii în context COVID-19 a ţărilor din Uniunea Europeană, rata de vaccinare a populaţiei acestora şi rezultatele PISA 2018. Ţările cele mai relaxate şi mai dornice să ţină şcolile deschise au şi cele mai bune rezultate PISA şi au şi cele mai ridicate rate de vaccinare. La polul opus, ţările dispuse să închidă şcolile, după un anume prag al infectărilor în localitate, sunt cele care au cele mai reduse rate ale vaccinării, dar şi cele mai slabe rezultate în PISA 2018. Ţările cu rezultate medii la PISA depun eforturi susţinute să ţină şcolile deschise, iar unele dintre ele au o rată de vaccinare moderată.

Autorităţile române au făcut eforturi minime, în ultimele luni, pentru a promova vaccinarea la nivelul populaţiei generale şi la nivelul profesorilor, în cazul cărora rata vaccinării a rămas aproape neschimbată din mai până în septembrie. Alte măsuri pentru a preveni închiderea şcolilor, pe lângă principalele măsuri decise anul trecut, nu au fost luate decât pe hârtie, precum cele referitoare la testarea în şcoli. Ordinul comun al ministrului Sănătăţii şi al ministrului Educaţiei privind măsurile de desfăşurare a şcolii în condiţiile pandemiei prevede că elevii, cu excepţia celor din învăţământul special, trec la şcoala online atunci când, într-o localitate, incidenţa cumulată în ultimele 14 zile este de 6‰ de locuitori.

Între timp, cele mai multe şcoli europene au renunţat la astfel de praguri. De ce? Pe de o parte, spre deosebire de România şi Bulgaria, aflate pe ultimele locuri în Europa din punct de vedere al ratei de vaccinare a populaţiei, în ţările vest-europene rata vaccinării este foarte ridicată, de peste 70-80% în cazul populaţiei adulte, ceea ce permite o relaxare a regulilor chiar şi în condiţiile răspândirii versiunii Delta, având în vedere faptul că, deşi mai puţin eficientă în cazul acestei tulpini, vaccinarea previne, în cele mai multe situaţii, cazuri grave de COVID-19.

Pe de altă parte, acolo unde rata vaccinării atinge valori medii, cum se întâmplă în ţări din centrul Europei, autorităţile au deschis anul şcolar prin campanii de testare şi/sau de continuare a vaccinării personalului didactic şi a adolescenţilor. Ele urmăresc, astfel, să facă o evaluare a situaţiei epidemiologice reale, aşa încât să poată interveni mai eficient, aşa încât şcolile să nu se închidă sau, în cazul în care o astfel de măsură se impune, să fie respectat principiul "şcolile se închid ultimele şi se deschid primele", care în România a fost proclamat de autorităţi, de-a lungul pandemiei, fără să fie respectat.

Ne convingem, în ultimele zile, că valul patru al pandemiei i-a prins pe guvernanţi la fel de nepregătiţi ca în precedentele valuri. Şcolile sunt la fel de nepregătite, ca anul trecut, pentru a face faţă provocărilor generate de epidemie, iar regulile după care se desfăşoară cursurile în noul an şcolar demonstrează din plin incapacitatea Guvernului de a asigura dreptul neîngrădit la educaţie, prevăzut de Constituţie, şi de a garanta desfăşurarea orelor cu prezenţă fizică, în condiţii de siguranţă.