Parliamentary debates

Domnul Ilie Dan Barna:

Ultima intervenţie în această şedinţă, domnul Giureci-Slobodan Ghera, de la Grupul minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Giureci-Slobodan Ghera:

Mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Ziua limbii materne croate şi aniversarea a 55 de ani de la publicarea Declaraţiei privind denumirea şi poziţia limbii croate literare".

Ziua internaţională a limbii materne, deşi este sărbătorită şi marcată anual în întreaga lume pe 21 februarie cu scopul promovării diversităţii culturale şi lingvistice, anul acesta în amfiteatrul sediului central din localitatea Caraşova al Uniunii Croaţilor din România au fost sărbătorite pe data de 17 martie două evenimente culturale semnificative pentru minoritatea croată din ţara noastră, respectiv Ziua limbii materne şi aniversarea a 55 de ani de la publicarea Declaraţiei privind denumirea şi poziţia limbii croate literare.

Evenimentul a fost organizat de Uniunea Croaţilor din România în parteneriat cu Departamentul pentru relaţii interetnice al Guvernului României şi s-a bucurat de prezenţa a numeroşi invitaţi, printre care Excelenţa Sa, Marija Kapitanović, Ambasador al Republicii Croaţia în România, domnul subsecretar de stat Thomas Şindilariu, inspectorul şcolar general al judeţului Caraş-Severin, Carina Pristavu, Maria Laţchici, profesor doctor de la Universitatea din Bucureşti, catedra de limbi slave - limba croată, directori, profesori, învăţători şi educatori ai şcolilor din comunitatea croată, precum şi un număr foarte mare de elevi şi olimpici din aceste şcoli. Şi tocmai elevii şcolilor din comunitatea noastră au fost principalii protagonişti ai evenimentului care au omagiat Ziua limbii materne, ei au recitat poezii şi fragmente în limba maternă ale unor scriitori clasici croaţi, şi-au exprimat opiniile despre limba maternă, accentuând importanţa păstrării diversităţii lingvistice în lume, una dintre cele mai importante bogăţii ale trecutului, culturii şi identităţii omenirii.

În ceea ce priveşte Declaraţia privind poziţia şi denumirea limbii croate literare, doresc să menţionez mai întâi că ea este un eveniment istoric extrem de important pentru Croaţia, deoarece uneşte poporul şi limba croată într-un întreg inseparabil. Declaraţia a fost semnată de 18 instituţii culturale şi ştiinţifice croate şi a fost publicată în săptămânalul Telegram din Zagreb la 17 martie 1967. Autorii declaraţiei şi instituţiile ştiinţifice semnatare solicitau statului iugoslav, printre altele, renunţarea la politica de unitate lingvistică care includea croaţii, sârbii, muntenegrenii şi bosniecii şi au cerut ca utilizarea consecventă a limbii croate literare să fie asigurată în toate domeniile vieţii publice şi sociale croate. De altfel, documentul din anul 1967 a fost un fel de luptă a lumii ştiinţifice croate pentru supravieţuire, pentru dreptul la dezvoltarea independentă şi autonomă a limbii şi pentru păstrarea bogatei moşteniri culturale a Croaţiei tocmai în perioada existenţei pericolului egalizării, asimilării etno-lingvistice şi al sufocării etno-lingviştilor, prin impunerea limbii sârbo-croate ca limbă de stat, respectiv prin restrângerea dreptului de folosire a limbii croate.

Astfel, anul acesta, în data de 17 martie 2022, s-au împlinit 55 de ani de la publicarea Declaraţiei, iar Republica Croaţia, în fiecare an, între 11 şi 17 martie, sărbătoreşte Zilele limbii croate, o săptămână memorială instituită printr-o decizie a Parlamentului Croat din 1997 în amintirea Declaraţiei privind numele şi poziţia limbii literare croate.

La mulţi ani tuturor vorbitorilor de limbă croată!

Vă mulţumesc.

Deputat al Uniunii Croaţilor din România, Ghera Giureci- Slobodan.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Mai sunt 10 secunde până la ora 10.00. Ne-am încadrat.

Declar închisă şedinţa privind declaraţiile politice şi intervenţiile.

Mulţumesc.

(Următoarele declaraţii politice şi intervenţii au fost consemnate conform materialelor depuse de deputaţi la preşedintele de şedinţă.)