Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"Între fondurile pentru agricultură şi cele pentru diminuarea crizei energetice trebuie să existe un echilibru!"

Criza energetică tinde, în ultimul timp, să prevaleze agenda conducerii Uniunii Europene, depăşind ca importanţă până şi domeniul agricol, furnizorul de hrană pentru populaţia tuturor ţărilor componente şi nu numai. Nu este o remarcă de factură personală, ci reprezintă propunerea Parlamentului European şi a Consiliului, de modificare a Regulamentului UE 241/2021 în ceea ce priveşte capitolele REPowerEU din planurile de redresare şi rezilienţă. Potrivit acestei variante de lucru, o parte din fondurile destinate Politicii Agricole Comune ar putea fi transferate către Mecanismele de Redresare şi Rezilienţă pentru a atinge obiectivele REPowerEU. Şi alte instrumente ale Uniunii, precum fondurile de coeziune ar putea fi transferate, la fel ca şi cele pentru agricultură, pentru a îndeplini ţintele REPowerEU.

Vă reamintesc că REPowerEU este un plan pentru economisirea energiei, producerea de energie curată şi diversificarea surselor de energie. Această strategie comună este susţinută de măsuri financiare şi juridice, menite să construiască noua infrastructură şi noul sistem energetic de care are nevoie Europa.

Însă, având în vedere discuţiile preliminarii pentru acest demers, îmi exprim îngrijorarea, pentru că fondurile din Politica de Coeziune şi Politica Agricolă Comună sunt în totalitatea lor indispensabile în faţa crizei alimentelor, resimţită mai puţin în ţara noastră şi mult mai acut în alte zone ale lumii! Îngrijorarea mea este nu doar naturală, ci se sprijină şi pe argumentele rezultate din improbabilitatea din ce în ce mai accentuată a vremii, precum şi pe diminuarea resurselor de apă.

În ciuda eforturilor susţinute ale cercetătorilor privind scăderea impactului poluării, decelerarea împuţinării resurselor ecosistemelor, precum şi dezvoltarea tehnică destinată cultivării şi creşterii plantelor, starea vremii rămân o necunoscută constantă. Nu putem controla acest domeniu, dar îi putem contracara capriciile şi impredictibilitatea prin alocări de fonduri pentru agricultură, bani necesari subvenţionării sau chiar salvării sau îmbunătăţirii recoltelor şi creşterii animalelor.

Nu trebuie să eludăm şi faptul că, deşi România este unul dintre cei mai mari producători şi furnizori de cereale, chiar şi în anii cu recolte slabe, şi la noi costurile materiilor prime ajung să contribuie la creşterea tuturor preţurilor finale ale produselor alimentare, din cauza cotaţiilor lor de pe bursele externe, la care se mai adaugă şi cheltuielile de procesare, transport, distribuţie, marketing etc.

Aşadar, această interdependenţă de celelalte pieţe poate conduce la scumpiri interne, cu toate că noi suntem mari producători de cereale.

Avansând în această declaraţie politică pe această perspectivă privind redistribuirea fondurilor, pe care ar putea să o genereze o nouă decizie venită de la Bruxelles, vă rog să nu mă înţelegeţi greşit, cum că nu aş susţine obiectivele REPowerEU! Din contră, chiar ţin să subliniez că este imperios necesar, în actuala criză energetică, un răspuns european comun împotriva creşterii preţurilor la energie în spaţiul comunitar. La fel ca şi colegii mei de la PSD, consider că avem nevoie de măsuri eficiente, dar şi cu o aplicare mai rapidă a lor! De asemenea, ar fi imposibil să trec cu vederea preţurile carburanţilor folosiţi în agricultură, cât şi ale pesticidelor şi fertilizatorilor complementari acestui domeniu şi care se majorează şi ei din cauza crizei energetice. Toate aceste măriri ale lor se repercutează asupra preţurilor tuturor produselor agricole, viticole, regăsindu-se şi pe facturile crescătorilor de animale.

Atât eu, cât şi toţi colegii mei de la PSD, parlamentari sau europarlamentari, milităm în favoarea adoptării unor decizii concrete ale UE, menite să atenueze impactul creşterii preţurilor la energie, care să protejeze populaţia, să încurajeze investiţiile în zona de producţie şi să conducă la eficientizarea şi reducerea extra consumului. Cu alte cuvinte, se profilează foarte clar că sunt imperios necesare reglementările, şi nu liberalizările, pentru că acestea s-au dovedit total inadecvate! Şi nici descompletarea bugetelor stabilite pentru Politica de Coeziune şi pentru Politica Agricolă Comună, aşa cum, din nefericire, ne-a confirmat istoria recentă a unor momente în care Comisia Europeană mai rămânea fără fonduri, nu va mai putea constitui vreo soluţie verosimilă pentru un viitor sustenabil.

Există o interconexiune între toţi aceşti factori probaţi până acum ca soluţii pe care le-am creionat succint şi care vor premerge către noi minusuri pentru un domeniu, în favoarea unor mici plusuri pentru altele, sau, dacă îmi permiteţi, nişte stricte victorii de etapă, adică parţiale, după cum se vorbeşte în sport.

Închei, accentuând că noi, toţi cetăţenii europeni, avem nevoie să îi taxăm pe cei care au câştigat enorm de pe spatele nostru în această criză energetică, reflectată şi asupra agriculturii, precum şi a tuturor celorlalte domenii de activitate. Toţi acei traderi care au profitat de acest context de vulnerabilitate globală, generată de pandemie şi de războiul din Ucraina, trebuie să achite şi ei costurile profiturilor lor nejustificate, crescute fabulos peste noapte, la fel ca Făt-Frumos din basme.

Marile noastre atuuri le reprezintă atât capacităţile pe care România le are în zona de energie, cât şi faptul că Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin conducerea sa actuală, îi sprijină activ pe toţi cei care investesc în agricultură sau în creşterea animalelor prin intermediul seriei de măsuri guvernamentale de ajutor, care vin în completarea deciziilor luate la vârful Uniunii Europene.