Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of May 10, 2023
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.72/2023
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of May 10, 2023 |
Sittings of the Chamber of Deputies of May 10, 2023
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.26 | Biró Rozália-Ibolya - intervenţie intitulată "Ziua naţională a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi"; | ![]() |
||
|
"Ziua Naţională a Egalităţii de Şanse între femei şi bărbaţi" În fiecare an, începând cu anul 2015, ziua de 8 mai este marcată drept Ziua naţională a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, fiind instituită prin Legea nr. 23/2015 pentru promovarea egalităţii de şanse între sexe ca parte integrantă a politicii sociale. Proiectul legislativ pentru instituirea acestei zile a fost iniţiat de către mine, fiind adoptat de Senat la 9 septembrie 2014 şi de Camera Deputaţilor, for decizional, la 11 februarie 2015. Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 6 martie 2015. Potrivit acestui act normativ, autorităţile administraţiei publice locale pot organiza manifestări şi acţiuni specifice, pentru a atrage atenţia asupra discriminării şi a efectelor acesteia asupra femeilor şi bărbaţilor, iar Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile. UDMR a susţinut şi susţine necesitatea implementării principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi ca fiind fundamentul unei societăţi echilibrate în care se pot implementa obiectivele dezvoltării durabile. Odată cu modificarea statutului UDMR, prin care s-a deschis posibilitatea înfiinţării Organizaţiei de femei a UDMR, s-a creat cadrul necesar prin care, în decurs de jumătate de an, s-au înfiinţat 23 de organizaţii judeţene care cumulează peste 200 de organizaţii locale. Obiectivul principal al acestei reţele, care reprezintă interesele şi priorităţile femeilor, a fost acela de a începe o activitate diversificată şi modelată pe necesităţile concrete ale familiilor, ale femeilor, ale comunităţilor unde îşi desfăşoară activităţile organizaţiile locale. Pornind de la acele probleme şi fenomene majore cu care se confruntă România şi comunitatea maghiară din România, cum ar fi: procesele demografice, care indică o rată a natalităţii descrescătoare; fenomene de violenţă domestică accentuate; abandon şcolar, cu rata aproape cea mai mare din UE; posibilităţi limitate de a lucra într-un loc de muncă care să aibă un orar flexibil, respectiv, prietenos cu familia; prezenţa limitată a femeilor în structurile decizionale, atât în domeniul politic, prezenţă care, din păcate, arată o descreştere în ultimii ani, cât şi în viaţa economică, ambele fiind departe de proporţionalitatea existentă între femei şi bărbaţi, în societatea românească, de 51% femei şi 49% bărbaţi, toate acestea necesită o muncă perseverentă şi foarte concretă din partea noastră, a tuturor, pentru diminuarea acestor inegalităţi. În ceea ce priveşte puterea femeilor în societate, atât de decizie, cât şi economică, Institutul European pentru Egalitatea de gen anunţă un scor mediu, la nivelul Uniunii, de 57,2. România are doar 32,6 puncte, clasându-se pe locul 22. În politică avem doar două femei ministru şi sub 20% dintre scaunele din Parlament sunt ocupate de doamne. Proporţia se păstrează şi în rândul parlamentarilor europeni. În domeniul economic reprezentarea femeilor în consiliile de administraţie ale marilor companii, la nivelul Uniunii, este de 29,5%, iar în România sunt doar 13%. Un raport Eurostat arată că doar 55% dintre românce lucrează, spre deosebire de bărbaţi, care muncesc în proporţie de 74% poate şi datorită disponibilităţii limitate în ceea ce priveşte educaţia şi îngrijirea copiilor în primii ani de viaţă, care contribuie la diferenţele mari dintre femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. De asemenea, în România, asigurarea unor servicii de îngrijire de calitate şi accesibile ar permite femeilor să facă alegeri profesionale. Din perspectiva decalajului salarial, România este în fruntea Uniunii Europene, cu cel mai mic decalaj salarial între femei şi bărbaţi. UDMR consideră că femeile aflate în poziţii de decizie, la nivel politic, economic şi civic, au obligaţia de a susţine şi promova cât mai multe femei, prin angajarea acestora în mod direct, prin constituirea de mentorate şi facilitarea accesului acestora în toate domeniile vieţii. Ţara noastră are nevoie de o implicare a femeilor în toate domeniile: în politici, inclusiv cele de sustenabilitate, în educaţie şi cercetare, precum şi în economie sau în politică, dar nu se poate cere implicare fără a se asigura un cadru adecvat pentru participarea femeilor în toate domeniile de activitate, un cadru care trebuie să ofere tratament egal, recompensă financiară similară şi oportunităţi egale pentru a ocupa funcţii de conducere şi demnităţi. Astfel, ziua de 8 mai, Ziua naţională a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, poate şi trebuie folosită pentru a pune în lumina reflectoarelor inegalităţile existente, analizarea lor şi fixarea acelor obiective şi planuri care trebuie urmate în scopul atingerii egalităţii reale a şanselor pentru femei şi bărbaţi. UDMR, prin organizaţia sa de femei, a avut realizări importante în acest domeniu, prin avansarea de iniţiative legislative, demararea de activităţi în cadrul comunităţii, precum şi schimb de experienţă la nivel european şi internaţional, activităţi care au condus la o scădere a inegalităţilor. Totuşi, mai avem foarte mult de schimbat pentru realizarea acestui principiu. Contăm pe parteneriatul colegilor bărbaţi din toate domeniile de activitate, precum şi în sânul familiei proprii, fără de care nu vom putea duce la succes acest obiectiv. |


