Parliamentary debates

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Investiţii în tânăra generaţie"

Iată de ce, pentru ca România să devină o ţară bogată, trebuie să investim în tânăra generaţie, denumită "generaţia mileniului" şi caracterizată prin spontaneitate, curaj, creativitate, tânăra generaţie a fost şi ea afectată la rândul ei de criza economică şi instabilitate, poate mai mult ca niciodată.

Printre strategiile europene privind contracararea crizei economice, Comisia Europeană, impresionată de creşterea ratei şomajului în rândul tinerilor, propune o nouă abordare privind politica de tineret pentru următorul deceniu, punându-se accent pe o strategie cu caracter transsectorial şi urmărind consolidarea cooperării dintre ţările UE privind politica de tineret.

"Reprezentând prima generaţie care trăieşte în pace, într-o Europă fără frontiere, tinerii europeni, cu vârste cuprinse între 15 şi 25 de ani, beneficiază de mai multe oportunităţi decât părinţii şi bunicii lor. Însă, locurile de muncă stabile sunt din ce în ce mai greu de găsit, ceea ce înseamnă că mulţi dintre aceştia trăiesc în condiţii precare, fără a avea şansa de a deveni independenţi şi fără a se putea integra pe deplin în societate. Mulţi tineri europeni sunt nevoiţi să accepte locuri de muncă temporare, deoarece nu pot găsi posturi permanente."

Trebuie să recunosc, că "tinerimea entuziastă, cultă şi cu dor de ţară", despre care vorbeam la început, nu mai există la noi. Tinerimea entuziastă s-a transformat într-o tinerime fadă, tinerimea cultă s-a transformat într-o tinerime lipsită de profunzime, iar cea cu dor de ţară s-a transformat într-o tinerime cu "dor de ducă". Aceasta este realitatea cu care ne confruntăm.

Din acest punct de vedere, investiţia în tânăra generaţie constă în promovarea de politici şi acţiuni la nivel naţional şi la nivel european, de facilitare a accesului tinerilor pe piaţa muncii şi implicare a acestora în societate, prin acţiuni cu caracter civic.

Un loc aparte îl constituie şi accesul tinerilor la educaţie, punându-se accent pe importanţa educaţiei informale, a voluntariatului şi a formării profesionale pe piaţa locurilor de muncă, mai ales pentru tinerii care abandonează studiile, aproximativ 15%, urmărind crearea modelului de cetăţean european responsabil şi educat.

Aplicate atât la nivel naţional, cât şi la nivel european, implementarea acestor politici au drept scop diminuarea numărului de şomeri din rândul tinerilor care, potrivit unor statistici europene, publicate în februarie 2009, era de aproximativ 17,5% din cetăţenii europeni sub 25 de ani, cu 2,8% mai mare decât în aceeaşi perioadă a anului 2008. Reprezentând 20% din populaţia totală a Europei, tânăra generaţie este indispensabilă pentru alimentarea forţei de muncă. Din acest motiv, investiţiile în tânăra generaţie sunt indispensabile pentru viitorul ţării.