Parliamentary debates

Domnul Constantin Mazilu:

"Avem nevoie de noi strategii pentru combaterea alcoolismului"

Alcoolismul a ajuns să fie unul dintre viciile naţionale care nu doar că nu le face cinste românilor, ci efectele negative ale consumului de substanţe spirtoase are grave repercusiuni, pe termen mediu şi lung, asupra noilor generaţii. Un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), publicat în 2011, a arătat că românii se clasează pe locul trei în ceea ce priveşte consumul de alcool pe cap de locuitor în Europa, cu 12,7 litri pe an. Studiul a mai constatat că România este una dintre ţările în care s-a înregistrat o creştere semnificativă a consumului de alcool din 1980, consumul crescând cu 14 puncte procentuale. În ceea ce priveşte consumul de alcool la vârsta adolescenţei, aceeaşi cercetare arată că România s-a clasat pe unul dintre primele locuri, cu 47 procente băieţi de 15 ani care au recunoscut că au consumat alcool de cel puţin două ori în viaţă.

Recent, mass-media ne aduceau la cunoştinţă faptul că medicii pediatri se confruntă cu un număr alarmant, mereu în creştere, de copii alcoolici. Cazul unui adolescent de la Iaşi a intrat, cu siguranţă, în analele alcoolismului infantil. Băiatul de 14 ani a ajuns la Spitalul de Copii din Iaşi inconştient, cu o alcoolemie record de peste 5‰, după ce a băut ţuică. Elevul de clasa a 8-a a plecat de la ore împreună cu alţi doi prieteni şi au băut până n-au mai ştiut de ei. Copilul şi-a revenit, însă alcoolismul infantil poate avea efecte grave asupra organismului. Atât timp cât un copil de 13-14 ani a mai consumat alcool etilic, la 20-25 de ani va avea o patologie hepatică destul de gravă.

Din nefericire, cazul de la Iaşi nu este singular. Poate fi identificat în mai toate unităţile de primiri urgenţe din România, asta în cazul în care cuiva îi trece prin cap sau are banii necesari şi voinţa să-şi ducă şi să-şi lase pe mâna medicilor copilul cu această problemă. Din cauza creşterii numărului copiilor alcoolici, specialiştii au schiţat portretul adolescentului alcoolic. Este în general băiat, are între 13 şi 17 ani, provine din familii în care nu este supravegheat şi în care îi este permis orice fel de comportament. Are prieteni care beau sau chiar se droghează. Medicii spun că cei mai mulţi minori care ajung pe patul de spital cu alcoolemii de peste 3‰ sunt elevi în primii ani de liceu.

În aceste cazuri e vital ca părinţii să ia măsuri şi să-l aducă pe minor la consiliere, lăsând la o parte orice fel de prejudecată. Pentru majoritatea românilor a ajuns firească atitudinea de a nu vorbi despre problemele legate de consumul de alcool, de teama de a nu ajunge să fie judecaţi şi pedepsiţi de societate.

Însă problematica devine acută mai ales dacă discutăm despre adolescenţi care provin din familii în care consumul de alcool este ceva obişnuit. Şi, de cele mai multe ori, aşa se şi întâmplă. Familiile care se confruntă cu abuzul parental de alcool sunt afectate de numeroase tensiuni şi griji, cum ar fi inactivitatea profesională, bolile cronice, un deces în familie sau probleme de sănătate mintală. Nu este nevoie de cercetări care să confirme asemenea cazuri, care se pot observa, lesne, cam în orice cartier al oricărei localităţi din România.

Din păcate, există foarte puţine cazuri de familii în care sunt unul sau doi părinţi alcoolici care nu s-au confruntat cu diverse disfuncţii familiale. În familiile în care se consumă alcool, în primul rând există probleme de unitate familială. Părintele care consumă abuziv alcool este un părinte mai degrabă neglijent sau abuziv, nu este dispus la negociere, este un părinte extrem de autoritar. Celălalt este mult mai calm, îşi exprimă afecţiunea faţă de copil, este mult mai dispus să negocieze cu el.

Vreau să atrag atenţia că părinţii care consumă alcool mai frecvent sunt mai predispuşi să adopte atitudini permisive faţă de consumul de alcool al propriilor copii. Şi, astfel, nivelurile ridicate de consum de alcool se transmit din generaţie în generaţie.

Consider că eforturile de sprijinire a familiilor cu părinţi alcoolici ar trebui să conţină abordări prin care părinţii să fie încurajaţi în creşterea şi educarea copiilor, să arate copiilor lor mai multă afecţiune, în paralel cu eforturile de a reduce consumul excesiv de alcool. De asemenea, cred că avem nevoie de o nouă strategie naţională pentru moderarea acestui viciu prin campanii de informare mai ample, desfăşurate în unităţile de învăţământ, şi mai bine concentrate privind conştientizarea efectelor consumului de alcool, în special la vârste fragede.