Parliamentary debates

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul deputat Matei-Adrian Dobrovie?

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Bună dimineaţa!

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Declaraţia mea politică se numeşte "De ce nu trebuie să ne sperie Uniunea cu două viteze".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Există politicieni care folosesc Uniunea cu două viteze ca o sperietoare. Este vorba despre această Europă cu două viteze, susţinută de Jean-Marc Ayrault, ministrul de externe al Franţei şi omologul german, Sigmar Gabriel.

Liviu Dragnea a afirmat că România riscă să nu aibă un statut egal cu cel al altor membri ai Uniunii Europene şi a făcut un apel la unitate şi consens naţional.

Victor Ponta şi Călin Popescu-Tăriceanu au recomandat plasarea României alături de statele Grupului de la Visegrád, pe motiv că "România va fi defavorizată de Germania şi de Franţa, că îi vor fi tăiate fondurile europene sau îi vor fi lăsate firimiturile".

Aş dori să subliniez faptul că Uniunea Europeană a avut întotdeauna cel puţin două viteze: statele fondatoare cu economii foarte bine dezvoltate, de exemplu, Germania şi Franţa, care au PIB-uri de 5-6 ori mai mari decât al României şi membrii din Europa de Est care nu au performat la fel de bine. Estul Uniunii Europene însuşi are mai multe viteze: zona euro, spaţiul Schengen, statele care au aderat condiţionat, care au mecanisme de cooperare şi verificare.

România, deşi are obligaţia de a se alătura zonei euro, prin Tratatul de Aderare, nu a pregătit acest proces şi în prezent nu are stabilit niciun termen pentru aderare, lăsând la o parte faptul că, la momentul actual, şi dacă ar fi primită, nu ar face faţă concurenţei din Eurozonă.

La fel, degeaba ne lamentăm cu nu vrem să fim cetăţeni de mâna a doua, România nefiind primită deocamdată în spaţiul Schengen, deşi în acest caz îndeplineşte criteriile tehnice, din motive politice.

România nu a fost capabilă să absoarbă fondurile europene puse la dispoziţie de Bruxelles. Din nefericire, în România nu au fost încurajate proiectele tinerilor experţi şi decidenţi care ar fi putut avea o contribuţie reală la creşterea rolului ţării noastre în Uniunea Europeană.

Ca urmare, România a rămas cu politici reactive şi un discurs fad care foloseşte excesiv referirile la poziţia geografică şi geostrategică, fără a oferi soluţii concrete.

Sigur, ne dorim ca Uniunea Europeană să rămână puternică, solidară, dar nu putem ignora faptul că ultimele crize au arătat că lucrurile stau exact invers.

Tocmai statele Grupului de la Visegrád, care avertizează împotriva dezintegrării Uniunii Europene, sunt cele care s-au opus cotelor obligatorii ale Bruxelles-ului privind redistribuirea migranţilor şi care nu arată nicio solidaritate cu celelalte membre.

Paradoxal, tocmai Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia cer să aibă dreptul să participe acum sau măcar să influenţeze deciziile luate în Eurozonă şi în general cer egalitate. Dar tot aceste ţări refuză să pună în aplicare deciziile luate în comun care nu le convin.

În plus, după cum ştiţi, Polonia şi Ungaria au înregistrat derapaje grave care le îndepărtează sau care le îndreaptă către regimuri autoritare, nedemocratice.

Aşa cum am prezentat foarte clar...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, aţi depăşit cele 3 minute.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Da.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Mulţumesc.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

Un minut...

... cum am precizat foarte clar...

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Nu, aţi depăşit cele 3 minute...

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

... în programul USR, România trebuie să se poziţioneze ferm, în viziunea noastră, alături de nucleul dur al Uniunii, de motorul franco-german şi să-şi întărească relaţiile bilaterale cu aceste state.

De noi depinde ce viteză vom avea în cadrul Uniunii Europene, aşa că nu trebuie să ne concentrăm doar pe ce fac ceilalţi, ci şi pe ceea ce putem face noi pentru a rămâne legaţi de nucleu.

USR a iniţiat consultări cu specialişti români renumiţi în domeniul politicii externe, şi în apărare, şi în alte domenii, şi în viitorul apropiat va supune dezbaterii publice iniţiative şi politici menite să aducă contribuţii reale pentru România în cadrul Uniunii Europene.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă rog să încheiaţi, domnule deputat.

Domnul Matei-Adrian Dobrovie:

O ultimă frază. Un prim demers în acest sens va fi o analiză a scenariilor prezentate în White Paper-ul lansat de preşedintele Juncker. Vom arăta ce impact ar avea fiecare dintre aceste scenarii pentru ţara noastră, ce avantaje şi dezavantaje implică acestea.

Vă mulţumesc.

Deputat Matei Dobrovie, Circumscripţia nr. 42 Bucureşti.