Parliamentary debates

Domnul Ştefan Muşoiu:

"Reforma profundă a Uniunii Europene va fi benefică României"

Parlamentarii europeni au cerut, săptămâna trecută, dreptul la iniţiativă legislativă. Aceştia şi-au motivat solicitarea apreciind că astfel s-ar consolida democraţia în Uniunea Europeană şi s-ar restabili echilibrul între instituţiile Uniunii. Parlamentul European recomandă reformarea procesului legislativ, în perspectiva următoarei revizuiri a tratatelor Uniunii, subliniind că este singura instituţie din UE aleasă direct, motiv pentru care parlamentarii săi ar trebui să aibă dreptul să propună proiecte de legi.

Aşadar, se militează în mod expres pentru negocierea unui nou acord interinstituţional cu Comisia Europeană şi Consiliul, ca să se evite blocajele în situaţiile în care Parlamentul face uz de prerogativa actuală de iniţiativă în chestiuni instituţionale. În sprijinul demersului lor concret, europarlamentarii, care susţin această reformă amplă, au invocat şi alte exemple de dezechilibre între instituţiile europene, printre acestea numărându-se şi eşecul ratificării ultimei reforme a legislaţiei electorale, refuzul Consiliului de a negocia dreptul Parlamentului să efectueze anchete, care contravine tratatelor Uniunii, asumarea de facto de către Consiliu a dreptului la iniţiativă legislativă în domeniile libertăţilor, securităţii şi justiţiei, sau lipsa unui răspuns corespunzător la propunerea Parlamentului, de creare a unui mecanism cuprinzător pentru protecţia valorilor UE.

După cum bine ştiţi, dreptul de iniţiativă legislativă în UE este rezervat, în prezent, aproape exclusiv Comisiei Europene. Consiliul şi Parlamentul au dreptul indirect de iniţiativă, putând solicita propuneri legislative din partea Comisiei, numai că aceasta nu are obligaţia să acţioneze. În acelaşi timp, tratatele UE acordă Parlamentului dreptul de iniţiativă directă doar în anumite cazuri, respectiv în privinţa regulilor pentru propria componenţă, în ceea ce vizează alegerile europene, cât şi sarcinile europarlamentarilor. Iar Consiliul European nu este un organ legislativ oficial al UE.

În acest context, la fel ca şi colegii mei de la PES Activists, la fel ca şi mare parte dintre dumneavoastră, la fel ca şi majoritatea românilor şi a celorlalţi cetăţeni europeni, suntem din ce în ce mai preocupaţi de oportunitatea reformei profunde a Uniunii Europene şi de beneficiile care vor rezulta în urma acestui proces pentru România şi pentru celelalte state membre. Iar de la această premisă au pornit numeroase răspunsuri şi soluţii venite din toate colţurile Uniunii.

Concret, Conferinţa privind Viitorul Europei a fost un proces care s-a desfăşurat pe parcursul ultimului an, în care cetăţeni aleşi aleatoriu şi reprezentativ din toată Europa, inclusiv români, au făcut propuneri pentru reforma UE. A fost cu adevărat o iniţiativă de democraţie participativă nu doar istorică, şi care chiar va scrie şi istoria viitoare prin intermediul celor 325 de propuneri de reformă. Acestea au fost aprobate de Adunarea plenară a Conferinţei. Dar niciuna dintre sugestii nu va putea fi transformată în realitate dacă tratatele nu vor fi schimbate.

Un alt motiv de schimbare a tratatelor este înlocuirea principiului unanimităţii cu principiul majorităţii calificate în deciziile Consiliului UE. În acest moment, în câteva domenii cheie precum politica externă, spaţiul Schengen sau politica fiscală, Consiliul ia decizii doar prin unanimitatea statelor membre. Acest lucru a produs mai multe blocaje în ultimii ani şi a întârziat multe hotărâri foarte importante, UE fiind criticată că este reactivă, şi nu proactivă. Spre exemplu, votul majoritar ar debloca aderarea României şi Bulgariei la Schengen, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, ar atrage noi sancţiuni pentru Federaţia Rusă. Mai mult decât atât, având în vedere succesiunea, dar şi suprapunerea crizelor pe care le traversăm, teme precum educaţia, sistemul de taxare, problemele alimentare, inegalităţile sociale sau drepturile cetăţeneşti nu vor mai putea fi ignorate intervale lungi de timp, ci vor fi incluse şi ele pe agenda care vizează schimbarea tratatelor, mai ales că majoritatea consultărilor publice le reclamă prioritar.

După crizele repetate prin care a trecut şi trece Uniunea Europeană, de la criza financiară, la cea a migranţilor, până la pandemie şi la război, este evident că UE trebuie să se reformeze ca să poată răspunde cât mai bine provocărilor care se tot ivesc în mod intempestiv. Schimbarea tratatelor nu poate deveni un tabu, pentru că avem nevoie de reforme care vor implica modificări generale şi de anvergură. A venit vremea să recunoaştem că un drept de ansamblu de iniţiativă al Parlamentului European este posibil de dorit şi în concordanţă cu aspiraţia constituţională de a face Uniunea Europeană mai democratică. De asemenea, România trebuie să sprijine aceste reforme, pentru că sunt în favoarea sa, a cetăţenilor săi şi a întregii Europe.

Adaptabilitatea întregii Uniuni Europene, prin modificarea tratatelor, este cheia care va elimina toate aspectele care continuă să sublinieze o dezvoltare inegală la nivel comunitar, în ceea ce priveşte sănătatea, educaţia, politica externă şi apărarea, justiţia şi afacerile interne.

Spunând "da" pentru schimbarea care a ajuns să se impună pentru viitorul Uniunii Europene, fiecare dintre noi, atât de la nivelul Parlamentului României, dar şi, în egală măsură, din orice colţ al ţării şi al comunităţii europene, le va oferi cetăţenilor posibilitatea să vadă modificări şi în viaţa de zi cu zi, transformări care se vor concretiza prin mai multe beneficii!