Parliamentary debates

Domnul Iulian-Alexandru Badea:

Încălzirea globală, exploatarea necontrolată a solului, industrializarea la scară largă, dar mai ales defrişarea perdelelor de păduri de protecţie favorizează seceta, iar seceta duce încet, încet la deşertificare. Vreau să atrag atenţia asupra acestui fenomen care ia amploare de la an la an, în primul rând în judeţul Dolj, în care am fost ales deputat. Dar tot sudul României se transformă pe zi ce trece într-o adevărată zonă sahariană, cu un peisaj asemănător celui din nordul Africii.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, aproximativ 7 milioane de hectare, adică o treime din teritoriul României şi 40% din suprafaţa agricolă a ţării se află în zone cu risc de deşertificare. Cele mai expuse regiuni sunt sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei.

Doar în judeţul Dolj avem aproximativ 100.000 de hectare nisipoase, iar zona deja este cunoscută sub denumirea de "Sahara Olteniei". Potrivit specialiştilor, pierdem aproximativ 1.000 de hectare în fiecare an, iar acest fenomen trebuie combătut prin măsuri imediate!

În plus, chiar în zona respectivă, în această vară, la sol temperaturile au ajuns să depăşească 60 grade Celsius. Mai grav este că specialiştii estimează că, în următorii 50 de ani, terenurile agricole din sudul ţării ar putea fi complet acoperite de nisip. În acest context, riscăm să ajungem să fim înconjuraţi de dune de nisip în perioada verilor.

Acest fenomen are implicaţii de mediu, cu un puternic impact economic, întrucât, pe măsură ce zonele devin aride, fără randament în agricultură, asistăm la un alt fenomen, migraţia. În ultimii 10 ani, aproximativ 200.000 de români apar înregistraţi ca emigranţi temporar, în fiecare an, iar 47,8% dintre aceştia provin din mediul rural. În ultima decadă, am asistat la o creştere semnificativă a emigraţiei temporare din mediul rural, iar cele mai afectate judeţe sunt cele din estul Moldovei, Sud-Muntenia - Argeş, Dâmboviţa şi Prahova - şi Sud-Oltenia, în special Dolj.

Situaţia este alarmantă, iar una dintre cauzele principale ale deşertificării este defrişarea perdelelor de păduri, care reuşeau să combată efectele aridităţii.

Aceste perdele forestiere sunt formate din arborii şi arbuştii din jurul şi dintre câmpurile agricole, iar rolul lor este de a proteja culturile agricole. În plus, acestea ajută la creşterea productivităţii, deoarece reduc semnificativ costurile cu irigaţiile, dar duc şi la scăderea costurilor pentru substanţelor chimice folosite în combaterea dăunătorilor.

Dacă acum 50 de ani pădurile acopereau 12% din suprafaţa judeţului Dolj, acum ele mai ocupă doar 7%, iar cifra este în scădere. Este nevoie să refacem rapid aceste perdele de protecţie pentru a salva sudul României de la deşertificare!

În concluzie, deşertificarea poate duce la un declin al biodiversităţii, la sărăcie şi probleme de sănătate. Mai mult, aşa cum am menţionat mai sus, poate avea consecinţe demografice şi economice.

De aceea, cred că trebuie să luăm măsuri solide, concrete, chiar acum, altfel va fi prea târziu!