Parliamentary debates

Domnul Radu Babuş:

"De Ziua Dobrogei, reiterez importanţa geopolitică a regiunii de Sud-Est!"

În calitate de deputat de Constanţa, sunt mândru de importanţa geopolitică a regiunii de Sud-Est a României, care, de-a lungul timpului, a căpătat valenţe de o însemnătate deosebită, în primul rând prin ieşirea la mare a ţării noastre prin portul Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră.

Avem chiar şi Ziua internaţională a Mării Negre, celebrată la 31 octombrie, care, începând cu anul 1996, a fost declarată, prin semnarea unui Plan Strategic de Acţiune, de cele 6 ţări riverane: Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.

De asemenea, sunt mândru pentru că am fost cosemnatarul unei legi care, pentru dobrogeni, şi nu numai, are o rezonanţă aparte şi anume, declararea zilei de 14 noiembrie ca "Ziua Dobrogei", ziua în care, în anul 1878, Dobrogea a reintrat oficial în componenţa statului român modern.

Astfel, prin intermediul declaraţiei politice de astăzi vreau să reiterez importanţa pe care a căpătat-o ţara noastră, respectiv regiunea de Sud-Est, după aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, NATO, în anul 2004, ca partener strategic la graniţa de est a Alianţei.

Cel mai mare exerciţiu NATO organizat pe flancul sud-estic al Alianţei Nord Atlantice, în 2018, a avut loc în România, la Marea Neagră, în luna mai.

În acest fel, tradiţia şi valorile istorice ale Forţelor Armate Române, ale Forţelor Navale cu precădere, sunt puse în valoare, alături de aliaţii din Alianţa Nord-Atlantică şi de partenerii occidentali.

Prin participarea României la diversele exerciţii ale NATO, prin Programul "BLACKSEA PARTNERSHIP 09", s-a reconfirmat contribuţia Forţelor Navale Române la creşterea prestigiului României în cadrul efortului general de sporire a rolului de factor de stabilitate în regiune, de dezvoltare a cooperării şi dialogului între toate statele riverane Mării Negre, contribuind atât la securitatea regională, cât şi la întărirea relaţiilor de bună vecinătate.

Amplul proces de reformă a Armatei României, început în anul 1990, cu scopul dezvoltării interoperabilităţii cu forţele armate ale statelor membre ale NATO, a implicat, evident, şi finanţarea adecvată a programelor de achiziţii de echipamente şi tehnică de luptă, esenţiale pentru înzestrarea şi revitalizarea structurii de forţă existente.

Conform statisticilor NATO, România, sub actuala guvernare, a cheltuit un procent de 33% pentru înzestrarea armatei, ceea ce face ca ţara noastră să se situeze pe primul loc la acest capitol, respectându-şi angajamentele asumate în cadrul Alianţei, demonstrând, de asemenea, că politica militară de securitate şi apărare condusă de Guvernul României, care face parte dintr-un cadru mai larg de consolidare a stabilităţii regiunii Mării Negre, este corectă şi predictibilă.