Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"Cum procedăm cu miliardele de euro pe care le avem la dispoziţie pentru viitor"

Scopul accederii la guvernare al PSD, anul trecut, precum şi principala sa preocupare este îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale românilor. Toate măsurile de sprijin adoptate de noi pentru realizarea acestui demers confirmă viabilitatea programelor aplicate de PSD pentru reducerea sărăciei şi asigurarea unui nivel de trai pentru români comparativ cu cel al cetăţenilor din ţările Uniunii Europene. Dar este foarte important ca România să continue politicile de diminuare a sărăciei în rândul populaţiei, în acelaşi ritm accelerat din ultima perioadă, impus de către PSD, prin noi măsuri, cât şi prin susţinerea investiţiilor în agricultură şi în industrie.

Anul viitor va fi unul crucial pentru absorbţia fondurilor europene de către România. La fel şi următorii care i se vor succeda lui 2023. Avem la dispoziţie, pentru următoarele 365 de zile, 18 miliarde de euro pentru investiţiile necesare continuării procesului dezvoltării ţării noastre. Vorbim de o sumă pe cât de mare, pe atât de necesară progresului intern. Şi ca să spunem adevărul până la capăt, există însă şi un "dacă" în această perspectivă frumoasă. Acest "dacă" vizează capacitatea noastră să absorbim aceşti bani, având în vedere că puterea noastră de implementare, până în prezent, a fost destul de modestă în raport cu cea a altor state.

Dar auspiciile par bune încă de pe acum. Şi nu e vorba strict de optimismul meu personal, ci de date şi fapte concrete. Se ştie că mediul de afaceri a reuşit, în cel mai performant mod, să atragă fonduri europene. Companiile private, care au fost implicate în apelurile de proiecte, şi pe multe dintre ele le-au şi implementat, s-au încadrat în termenele fixate.

Pentru anul viitor, mediul de afaceri poate accesa în jur de 2 miliarde de euro din Politica de coeziune 2014-2020, 1,2 miliarde de euro din cadrul financiar 2021-2027 şi aproximativ 1,5 miliarde de euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Restul sumelor sunt destinate sectorului public. Iar acest sector gestionează marile proiecte de infrastructură, de la cele privind autostrăzile şi drumurile naţionale, infrastructura de cale ferată, precum şi cea educaţională şi cea de sănătate.

În plus, la aceste sume consistente se vor adăuga şi banii menţionaţi în Planul Naţional Strategic al României, trimis la Comisia Europeană. Iar prin acest document programatic pentru perioada 2023 -2027, cu obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare şi a satului românesc, România ar urma să beneficieze de 15,8 miliarde de euro. Astfel, circa 6 miliarde de euro vor fi destinaţi pentru investiţiile în agricultură şi dezvoltare rurală, 9,78 miliarde de euro pentru acordarea subvenţiilor în agricultură şi 151,7 milioane de euro pentru măsurile de piaţă. Aşadar, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pune un accent determinant pe evoluţia agriculturii din Româna şi pe atragerea cât mai multor fonduri pentru acest domeniu vital de dezvoltare.

Este mai mult decât evident, pentru oricine, faptul că, şi în acest caz, conducerea PSD a MADR acţionează ferm şi concret pentru identificarea soluţiilor optime, care să ofere garanţii reale investitorilor în agricultură, încurajându-i pe aceştia să îşi poată asuma şi folosi pozitiv şi judicios resursele de care dispun şi oportunităţile care li se oferă.

Analizând întreaga ofertă financiară complexă, pe care guvernul a pregătit-o prin seria de demersuri la Bruxelles, devine şi mai clar semnalul concret de încredere transmis către potenţialii şi actualii investitori din toate domeniile, atât către cei externi, cât şi către IMM-uri, care au acum, cu toţii, şansa să-şi depăşească nivelul. Şi asta mai ales că, în acelaşi timp, conducerea guvernamentală este preocupată îndeaproape ca românii să aibă, în continuare, locurile de muncă asigurate. Cât priveşte menţinerea şi creşterea numărului lor, aceasta este reuşita rezultată, în special, din eforturile depuse de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale, în vederea traversării cu optimism şi încredere a acestui an dificil.

În acest context propice generat, sunt încrezător că adaptarea României la această perioadă dificilă va fi mai facilă, prin intermediul fondurilor europene pe care le avem la dispoziţie. Mai mult, consider că producătorii autohtoni, fie ei agricoli sau industriali, fie că au capital străin sau românesc, îşi vor perfecţiona mult mai uşor capacitatea de adaptare la noile provocări ale acestei perioade grele, prin armonizarea cerinţelor de ultimă oră, care sunt asumate pe diverse domenii, precum noile directive europene referitoare la protecţia mediului.

Drept concluzie, care se susţine pe baza experienţei în această sferă de activitate de atragere a finanţării europene, cred că ne mai rămâne ceva de lucru la capitolul îmbunătăţirii implicării beneficiarilor în derularea lor.