Parliamentary debates

Domnul Adrian Alda:

"PSD a transformat agricultura românească într-una competitivă, dar şi ecologică"

Agricultura românească a evoluat, în ultimul timp, extrem de mult. Se găsesc, în continuare, o grămadă de cârcotaşi care născocesc numai neajunsuri pentru acest domeniu principal de activitate, însă datele statistice îi contrazic. Mai mult, să-ţi recunoască un principal competitor eforturile concretizate, prin creşterea tuturor culturilor de cereale, este încă o dovadă în plus că agricultura a fost atent şi foarte bine gestionată ori de câte ori acest domeniu a fost condus de PSD. Iar când spun competitor, mă refer la vecinii noştri din sud, bulgarii. Aceştia ne-au declarat, recent, liderul incontestabil, în Balcani, în ceea ce priveşte exporturile de cereale. Aprecierea aceasta se bazează pe un studiu, ambele aparţinându-i lui Borislav Gheorghiev, unul dintre economiştii Camerei de Comerţ Bulgare.

Potrivit observaţiilor sale, realizate pe o perioadă începând cu 2002, respectiv cu 5 ani înainte de aderarea Bulgariei şi României la Uniunea Europeană, şi care inventariază inclusiv şi recoltele anului trecut, se remarcă faptul că ambele ţări şi-au crescut producţiile de cereale la hectar. Altfel spus, în ciuda criticilor şi a opoziţiei manifestate de o parte mai reticentă a investitorilor în agricultură faţă de politicile Bruxelles-ului, destinate acestei zone de activitate, economistul din ţara vecină remarcă îmbunătăţirea stării sectorului, cât şi augmentarea cantităţilor de roade. În studiul său, Gheorghiev a făcut o comparaţie în natură (în tone) pentru exporturi, importuri şi sold pentru toate ţările balcanice. Iar de aici a rezultat că, în ultimii 22 de ani, în paralel cu inovarea tehnologică şi chiar şi cu schimbările de paradigmă naţională privind agricultura, în funcţie de cerinţele Uniunii Europene, România a rămas lider absolut al Balcanilor în privinţa cerealelor, secondată de Bulgaria, apoi de Serbia.

Astfel, deşi Bulgaria are un sold pozitiv constant pentru producţie şi pentru balanţa echilibrată în comerţul cu cereale, soldul pozitiv al României este egal cu suma soldurilor pozitive ale statului de la sud de Dunăre şi cu cel al Serbiei, calculate împreună.

Drept concluzie, la studiul realizat de expertul bulgar, producţia agricolă a României este bine valorificată la export, cu valoare adăugată brută adusă în ţară. Este la fel de adevărat şi că exportăm milioane de tone de cereale din producţia proprie, în formă brută, comparativ cu statele europene mai puternic dezvoltate din punct de vedere agricol, care exportă numai produse cu înalt grad de prelucrare. Însă, trebuie să avem în vedere că vorbim de iniţiativa privată şi de dorinţa şi opţiunea acesteia de a acoperi o astfel de cerere de materie brută a pieţelor.

Limitarea exporturilor româneşti de materii prime brute poate fi considerată o formă de îngrădire a drepturilor investitorilor şi exploatatorilor privaţi din agricultură, decizie care ar putea să-i reorienteze pe unii dintre aceştia către alte ramuri de activitate.

Conducerea PSD a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale depune eforturi notabile astfel încât să poată asigura un echilibru între exigenţele Uniunii Europene şi rigorile şi necesităţile de producţie internă, dar şi cele legate de exportul cerealelor.

Vorbim despre o formă de succes. Numai că rezultatele deciziilor noastre viabile pot fi cuantificate şi într-un alt mod de reuşită. Mai concret, expansiunea agriculturii ecologice de după 2017, când PSD a revenit la guvernare, cât şi datele privind noile progrese din domeniu, furnizate de FiBL (Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice), confirmă direcţia foarte bună în care se îndreaptă acest sector.

Deşi România este cunoscută în străinătate, în special pentru produsele ecologice, precum mierea, nucile, ierburile, fructele de pădure şi cătina, informaţiile oficiale indică faptul că cerealele şi culturile oleaginoase reprezintă jumătate din suprafaţa certificată ecologic a ţării noastre. Experţii menţionează că aproape 50% din suprafaţa certificată ecologic, în România, este utilizată pentru creşterea cerealelor şi culturilor oleaginoase, iar 12% pentru producerea culturilor furajere.

Potrivit datelor Institutul de Cercetare a Agriculturii Ecologice, în 2020, România avea aproximativ 134 de mii de hectare de cereale ecologice, ocupând locul 8 din Europa, după Germania, Franţa, Italia, Spania, Rusia, Ucraina şi Polonia. Grâul şi spelta aveau cea mai mare pondere între aceste holde cultivate, urmate de porumb. În ceea ce priveşte suprafaţa certificată ecologic sau în conversie, aceasta cifrează 520-570 mii ha. sau aproximativ 4% din totalul terenurilor agricole ale României, după informaţiile statistice din 2021. În plus, două treimi din suprafaţa certificată reprezintă terenuri cultivate, care includ şi culturi perene în proporţie de 7%, iar o treime sunt păşuni permanente.

Am remarcat că, pe fondul scumpirilor în lanţ privind costurile la energie, la materiile prime convenţionale, diferenţa dintre preţurile produselor standard şi ale celor ecologice a devenit minoră în ţara noastră. Şi, având în vedere şi suportul guvernamental oferit pentru acest tip de culturi, perspectivele de creştere ale producţiei, prelucrării şi comercializării ecologice par să fie destul de pozitive, în conformitate cu puterea economică a ţării, după cum estimează experţii din domeniu.

Aşadar, noi, cei de la PSD, la conducerea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, am demonstrat că avem atât viziune, dar şi curaj să facem din agricultura românească o marcă europeană de succes!

Domnul Eugen Bejinariu:

În discursul public românesc al ultimului deceniu si jumătate au fost aprig blamate generaţii întregi de politicieni. Generaţia celor dinaintea mea şi generaţia mea. Am fost numiţi inadecvaţi, depăşiţi, chiar indezirabili. Pe unicul criteriu al vârstei, s-a creat şi instalat o paradigmă nouă, cea a nevoii de tineri, de politicieni proaspeţi care să preia administrarea ţării. Aproape că se instalase percepţia, la o parte din electorat, că lipsa de experienţă politică constituie virtute şi că anii îndelungaţi petrecuţi în serviciul public constituie, de fapt, un mare inconvenient.