Parliamentary debates

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul deputat Puiu Hasotti, de la Partidul Naţional Liberal. Se pregăteşte domnul Garda Dezideriu, de la UDMR. Mai este vreun coleg care doreşte să intervină? Nu.

Domnul Puiu Haşotti:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În procesul de formare a statului naţional unitar român, un moment de mare importantă l-a reprezentat revenirea Dobrogei la România. În aceste zile se împlinesc 120 de ani de când Dobrogea a intrat oficial în componenţa României - pe 20 noiembrie, şi autorităţile române au preluat administraţia pământului românesc dintre Dunăre şi Marea Neagră - 26 noiembrie.

La începutul anului 1878, Mihail Kogălniceanu făcea cunoscută Corpurilor Legiuitoare trimiterea în Dobrogea a două comisii de experţi: una militară şi alta civilă, specialişti din administraţie şi drept, probleme economice şi strategice, pentru studierea regimului serviciilor publice, instituţiilor, stării generale şi nevoilor imediate ale populaţiei, ale căror concluzii să servească prefacerilor ce urmau să se înfăptuiască după revenirea la trupul României. În urma ordinului primit, de a inspecta porturile dobrogene, comandantul Flotei române, locotenent colonelul Ioan Murgescu, trecea în raportul său, cu vădita preocupare a militarului de a reda cât mai exact realitatea, următoarele cuvinte de valoare istorică: "Toate populaţiunile române, grece, turce şi tătare aşteaptă cu nerăbdare ocupaţiunea Dobrogei de către români şi în toate locurile unde am fost mi-au mărturisit că se găsesc fericiţi că Dobrogea şi Mangalia s-au dat României" şi adaugă: "Am aflat că la Cavarna, la Varna şi chiar la Constantinopoli stau gata sute de familii turce şi tătare, să se întoarcă în Dobrogea, la casele lor, îndată ce vor veni românii."

După Congresul de la Berlin, care consacra pe plan juridic internaţional drepturile României, în şedinţa din 6 noiembrie 1878 a Consiliului de Miniştri a fost aprobată componenţa comisiei pentru instalarea administraţiei civile în vechea provincie a ţării, având în frunte pe Nicolae Catargi, plenipotenţial principal, care sosea deja la 8 noiembrie la locul misiunii sale. Încă din vara aceluiaşi an, se constituise la Piteşti divizia activă, sub comanda generalului Gheorghe Angelescu, însărcinat cu preluarea administraţiei militare.

În toamna anului 1878, pe baza art. 46 al Tratatului de la Berlin, a început să lucreze Comisia europeană pentru delimitarea frontierei de sud a Dobrogei. Ea s-a întrunit la Constantinopol, la 21 octombrie, având în componenţă reprezentanţi ai Germaniei, Austro-Ungariei, Franţei, Marii Britanii, Italiei, Rusiei şi Turciei. La cererea comisiei, Guvernul român a delegat un grup de ofiţeri superiori, în frunte cu colonelul Ştefan Fălcoianu, căruia i-a fost ataşat şi Mihai Perechide, membru al Adunării Deputaţilor. Ei au asistat la lucrările primei şedinţe, iar la a treia, a fost admisă, cu rol consultativ, şi delegaţia Bulgariei. Actul final, încheiat la 17 decembrie, la Constantinopol, a fost ratificat mai apoi de guvernele celor 7 puteri semnatare ale tratatului şi a intrat în vigoare prin trasarea graniţei şi plantarea bornelor de frontieră.

Încordarea raporturilor cu Rusia după semnarea Păcii de la San Stefano a întârziat însă trecerea trupelor în Dobrogea. Abia după intrarea triumfală a armatei în Bucureşti, la 8 octombrie, divizia s-a pus în marş spre Brăila, unde, la 14 noiembrie, cu câteva zile înainte de memorabilul eveniment, a fost trecută în revistă de domnitor. Cu acest prilej, a fost citită soldaţilor Proclamaţia către armată cu ocazia preluării Dobrogei, document în care se regăsesc concepţiile de guvernare ale oamenilor de stat ai României, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, autorul proiectului de manifest.

El suna astfel - şi a fost citit de domnitorul, pe atunci, Carol: "Soldaţi, puterile mari europene, prin Tratatul de la Berlin, au unit cu România Dobrogea, această veche posesiune a principilor noştri de mai înainte. Azi veţi pune piciorul pe acest pământ, care devine din nou românesc. Însă, acum, veţi merge în Dobrogea nu în calitate de cuceritori, ci amici, ca fraţi ai locuitorilor care de azi înainte sunt concetăţenii noştri.

Soldaţi, în această nouă Românie veţi găsi o populaţiune care în cea mai mare parte este deja românească, însă, veţi găsi şi locuitori de alt neam şi alte credinţe. Toţi aceştia, care devin membri ai statului român, au acelaşi drept la protecţiunea şi la dragostea voastră. Între ei veţi găsi mahomedani, ale căror obiceiuri se deosebesc de ale noastre, vă recomand cu deosebire să le respectaţi credinţa. Fiţi în mijlocul noilor voştri concetăţeni ceea ce aţi fost atât pe timp de pace, cât şi pe câmpul de onoare: model de bravură şi de disciplină, apărători ai drepturilor României şi anteluptători ai legalităţii şi ai civilizaţiei Europei. Astfel vă cunoaşte acum întreaga Europă şi cu mândrie confirmăm aceasta.

Aşadar, drum bun soldaţi şi Dumnezeu să vă apere! Trăiască România!

Semnează: Carol."

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.