Parliamentary debates

Domnul Corneliu Ciontu:

Îl invit pe domnul Ştefan Baban. Va urma domnul Florin Iordache.

Domnul Ştefan Baban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

"Cine face ordine în România?"

Răfuieli mafiote în plină stradă şi în plină zi, trafic intens cu narcotice, ameninţarea pasagerilor unui autobuz ziua în amiaza mare, cazuri cotidiene de pedofilie şi incest - iată situaţii care nu au nimic în comun, decât indiferenţa cu care statul român tratează siguranţa cetăţeanului.

De 12 ani, România se transformă, pe zi ce trece, dintr-o ţară unde nici nu puteai sufla fără să te trezeşti cu miliţia sau, chiar mai rău, cu securitatea peste tine, într-un ţinut al nimănui, unde legea o fac fie pumnul, cuţitul, pistolul sau şpaga şi relaţiile. Nu-i de mirare că au ajuns să-l regrete pe Ceauşescu şi oameni care o duc destul de bine, nu numai şomerii şi pensionarii, din moment ce nu-ţi prea foloseşte la nimic să ai casă, maşină şi ceva economii, dacă te poţi trezi peste noapte prădat de hoţi şi chiar ucis, jefuit de bande de cartier sau bătut de indivizi care nu au nici un Dumnezeu.

Mai mult de atât, România a devenit paradisul pedofililor de toate soiurile, începând cu inşi ce racolează aurolaci din canale şi sfârşind cu renumiţi profesori de istorie aflaţi în relaţii cu serviciile secrete care-şi trimit acolitele la racolat puştoaice. Or, acest fenomen nu avea cum să nu provoace mutaţii în psihologia colectivă a românilor, din cauza cumulării a doi factori extrem de importanţi: monstruozitatea infracţiunii şi atitudinea descalificant de blândă a guvernanţilor faţă de pedofilii străini. Şi aşa a ajuns românul să stea cu frica ţiganilor, a băieţilor de cartier, a şmecherilor de tot soiul, astfel încât am devenit batjocura perverşilor de pe întreg mapamondul.

Din păcate, modul în care a fost tratat cazul Treptow demonstrează încă o dată că nici actuala putere nu ia în seamă riscul ca sentimentul de insecuritate să le provoace românilor dorinţa de a schimba regimul cu unul de mână forte în care să nu mai stai cu frică dacă nu ţi-a venit copilul acasă înainte de lăsarea întunericului, sau să nu ai nevoie de uşi blindate şi zăbrele la geam. Iar pericolul este cu atât mai mare cu cât lucrurile merg prost şi din punct de vedere economic.

N-ar fi rău ca guvernanţii acestei ţări să realizeze, măcar în ceasul al treisprezecelea, că siguranţa cetăţeanului costă foarte puţin, dar înseamnă foarte mult. O sentinţă extrem de severă pentru pedofilii străini, precum şi imagini reale din celulă, ştiind prea bine că acest gen de puşcăriaşi nu sunt bine primiţi de "confraţii" lor, condamnarea la 20-25 de ani de puşcărie a câtorva capi ai lumii interlope dublată de confiscarea averilor, ar fi câteva dintre măsurile care pot fi luate imediat şi care ar domonstra omului de rând că cei din fruntea statului se gândesc şi la el.

Rămâne însă de văzut dacă are cineva curajul să taie nodul gordian al fărădelegilor sau aşteptăm un nou dictator care să ne facă ordine.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.