Parliamentary debates

Doamna Daniela Popa:

Dau cuvântul în continuare doamnei deputat Graţiela Iordache, Grupul parlamentar al PD. Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Graţiela Denisa Iordache:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi.

Declaraţia mea se intitulează: "Străini pentru ceilalţi, români pentru noi".

Data integrării în Uniunea Europeană se apropie. Cu toate acestea, câţi dintre românii plecaţi de acasă, printre străini, simt că această integrare îi implică cu adevărat şi pe ei? Aşteaptă oare ei să fie priviţi acolo, departe de ţară, ca români proaspăt integraţi în spaţul european sau, mai degrabă, vor ca lumea să uite că sunt români şi atât, astfel încât să devină asemenea celorlalţi?

Pentru mulţi dintre aceştia, România a fost un stigmat şi, poate, o povară. Deficienţele istorice ale României, lipsa cronică a unei viziuni realiste asupra imaginii de ţară, toate acestea au făcut ca românul obişnuit, plecat să muncească în străinătate, să-şi dorească să dobândească prin integrarea în Uniunea Europeană nu atât statutul de european cât, mai degrabă, pierderea statului de român. Pentru că, dacă a fost atacat şi jignit, aceasta s-a întâmplat pentru că este român. Şi pentru că nimeni, nici un Guvern de până acum, nu şi-a asumat în mod autentic felul în care România şi, implicit, românii, sunt asimilaţi spaţiului european.

Cu siguranţă, a venit momentul să ne debarasăm de justificări şi de mutarea responsabilităţii de la un regim la altul. Pentru că un astfel de gest este steril. Stă în putera noastră, a celor care am fost aleşi, să facem ceva concret pentru românii din străinătate. Pentru că - nu-i aşa? - înainte de a fi străini în Europa, ei sunt români în România.

Recent, pe site-ul Ministerului român al Afacerilor Externe a fost publicat proiectul de lege intitulat: "Legea privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni". Iniţiativa este salutară, desigur, dar ea rămâne lacunară în conţinut, atâta vreme cât nu pune la îndemână instrumentele prin care instituţiile statului pot sprijini în mod autentic românii de pretutindeni. Şi, apoi, atâta vreme cât statisticile pe care le avem, în ceea ce priveşte numărul celor care muncesc în străinătate, nu sunt exhaustive, cum se poate ca sprijinul nostru să ajungă la cei care au cu adevărat nevoie de el?

Problema românilor plecaţi din ţară este, de bună seamă, o problemă complexă şi stringentă. De aceea, eu spun că aceşti români trebuie mai întâi integraţi în România şi abia după aceea putem vorbi de o integrare europeană a cetăţenilor acestei ţări. Aşadar, stimaţi colegi, să nu mai lăsăm românii de pretutindeni doar ca subiect al proiectelor şi al legilor de care ei nu ştiu a beneficia. Să ni-i asumăm pe cei plecaţi de acasă, acolo unde, vă asigur, nu le este uşor şi, apoi, să vorbim despre intgrare europeană. Pentru că, dincolo de o integrare instituţională, vorbim despre o integrare reală, nu a României, ci a românilor.

Cu alte cuvinte, este momentul ca Guvernul să gândească şi, mai ales, să implementeze o strategie coerentă şi unitară în ceea ce-i priveşte pe românii de pretutindeni. Iar această strategie nu trebuie să rămână acasă, blocată în vreun proces legislativ, ci diseminată atât autorităţilor din ţările cu care am încheiat deja acorduri bilaterale privind circulaţia forţei de muncă, cât şi românilor aflaţi în aceste ţări.

Pentru că degeaba oferi un sprijin celor care nu te ştiu; degeaba vrei să ajuţi pe cineva care nu ştie că i-ai auzit strigătul de ajutor. România ne priveşte pe toţi, dar, să nu uităm, România înseamnă, în primul rând, cetăţenii români. De pretutindeni.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamnă deputat.