Parliamentary debates

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Din partea Grupului parlamentar al PD: domnul deputat Stelian Duţu, domnul Cosmin Pop, domnul Constantin Petrea, domnul Traian Igaş, domnul deputat Marius Rogin, Petru Movilă, Petre Străchinaru, Bogdan Cantaragiu, Alexandru Mocanu. Nu este prezent nimeni.

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Vă rog să poftiţi.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

V-aş ruga să contabilizaţi în contul meu şi minutele UDMR-ului. Cred că să-mi dea din ele şi domnul Becsek, că întotdeauna este amabil.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu ştiu dacă v-ar conveni, domnule deputat. Mai bine să contabilizeze ei minutele dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

"Iredentiştii au scos cuţitele!"

Bilunarul "Európai Idõ" (Timpul Europei), în numărul său 7/31.03.-13.04.2007, a prezentat cuvântarea Evei Maria Barki, ţinută la Miercurea Ciuc, la 10 martie 2007, intitulată "maximum naţional".

Dat fiind vorba de un constant duşman al României, care de două ori a fost declarată "persona non grata", adică persoană nedorită pe teritoriul României, şi căreia, după cum se vede, i s-a ridicat de fiecare dată această interdicţie, am să prezint şi să comentez succint acest material pe care l-am primit în traducere.

Apreciez de la bun început că însăşi invitarea Evei Maria Barki constituie o infracţiune, un act deliberat de promovare a iredentismului, iar cei care i-au lansat invitaţia, numai pentru acest fapt ar trebuia aduşi în faţa justiţiei române, declaraţi şi pedepsiţi fără nici o ezitare, ca trădători de ţară.

După ce în introducere, E.M.B. încearcă să definească autonomia şi dreptul la autodeterminare, ea spune: "De ce preşedintele statului român sprijină autonomia în Kosovo şi se opune autonomiei secuilor? Să nu se înţeleagă, dragi prieteni, dreptul la autoderminare - indiferent sub ce formă - nu ni se cuvine numai pentru faptul că l-au primit şi alţii... Dumneavoastră nu doriţi nimic altceva decât puterea de a hotărî, în mod liber, ca Ţinutul Secuiesc să fie beneficiarul unui statut al autonomiei..."

Ea încearcă să le explice secuilor de ce au drept la autonomie (urmează mai multe citate): "Şi maghiarimea şi secuimea sunt autohtone, sunt popoare istorice băştinaşe, străvechi, şi nu comunităţi, nu minorităţi... Maghiarimea de aici, din Bazinul Carpaţilor, are o istorie comună cu a celor de pe aici, mai veche de un mileniu, cu o cultură comună cu a lor, cu tradiţii comune - cu poporul alcătuitor al statului. În Bazinul Carpaţilor "noi suntem poporul!"Şi dânsa concluzionează:"...la autodeterminare nu se poate renunţa...nici acele clauze pe care le-a semnat guvernul maghiar în tratatele de bază şi în cadrul cărora guvernul maghiar a renunţat, de pildă, la orice revizuire a graniţelor, nu pot fi susţinute din punct de vedere juridic în cazul în care poporul doreşte altceva... Maghiarimea de aici nu numai că este naţiunea cea mai tare afectată... Să nu privim totul numai spre Europa, să ne uităm şi la propria noastră istorie, pentru că - după cum am spus deja - aici se află leagănul autonomiei, aicea-i leagănul libertăţii credinţei, aici este leagănul dreptului la libertate. Săptămâna viitoare vom sărbători ziua de 15 martie! Să nu ne uităm la Europa. Europa este cea care are de învăţat de la noi!..."

E.M.B. se întreabă: "Cum se poate dobândi autonomia?" şi tot ea comentează "...guvernele procedează la fel, uzitând de diferite instrumente, interdicţii, ameninţări, intimidări, intervenţii ale poliţiei ori baraje, cordoane - cum se întâmplă acum la Budapesta. Poporul trebuie să înfăptuiască acţiuni prin demonstraţii, liste cu semnături, prin acţiuni protestatare al căror scop fiind iniţierea unor dezbateri, deoarece autonomia sau altă formă de autodeterminare se poate obţine pe cale paşnică, doar pe calea dezbaterilor, şi nu în Parlament. Trebuie efectuate anumite presiuni, mai cu seamă asupra forurilor internaţionale. Primul şi cel mai important pas a fost făcut de dumneavoastră: referendumul...pentru că dreptul la autodeterminare se poate baza numai pe voinţa poporului. De unde putem să ştim oare dacă poporul nu doreşte şi altceva? Autonomia este doar o părticică a dreptului la autodeterminare, este minimul acesteia, este doar autodeterminarea interioară, miezul acesteia. De unde să ştim că poporul nu vrea şi una exterioară,o autonomie totală, independenţa,ca în Kosovo, ori poate unificarea cu patria mamă, cum s-a făcut în Osetia de Sud?"

"Dacă vrem să obţinem o imagine obiectivă, aici în Transilvania, trebuie puse următoarele întrebări: Să rămână oare toate aşa cum sunt astăzi? Sau Ţinutul Secuiesc să beneficieze de statut de autonomie? Ori vreţi să vă alipiţi Ungariei? Ori Ţinutul Secuiesc să fie independent?Sau poate Ţinutul Secuiesc să fie autonom într-un Ardeal independent? Independent de faptul că această Constituţie nu oglindeşte realitatea, adică România este stat unitar, ea oferind o imagine falsă, adevărul este că maghiarimea din Transilvania nu numai că se constituie într-o naţiune numeroasă, dar, în privinţa unei proprii identităţi, unei culturi proprii şi a tradiţiilor proprii, Transilvania, Ţinutul Secuiesc nu are o istorie comună cu restul României, respectiv cu România strămoşească. Nu este voie şi nu se poate să ignori aşa ceva. Constituţia României nu corespunde realităţii, s-ar cuveni să i se aducă modificări. Aşadar, prima noastră revendicare ar trebui să fie, prin urmare, asta: să fie schimbată Constituţia... O condiţie importantă este unitatea. Izbânda poate fi dobândită numai prin participare comună, unitară.... baza comună a politicii noastre nu este minimul, ci maximul naţional. A pretinde, a cere puţin, se poate întotdeauna mai mult, nu? Puterea stă în unitate. Un popor care intră unit şi hotărât în joc poate obţine totul, chiar totul...O condiţie ulterioară, suplimentară şi poate cea mai importantă va trebui să fie sprijinul primit din partea ţării-mame...(I-auzi, domnule!)

Dragii mei prieteni, se deschide în faţa dumneavoastră un drum lung, aspru, obositor. Dar va trebui parcurs dacă vă iubiţi patria, dacă doriţi să ocrotiţi acest minunat Ţinut Secuiesc în folosul şi al generaţiilor viitoare. Trebuie să vă concentraţi eforturile până nu va fi prea târziu...vă doresc dumneavoastră, multă putere şi mai cu seamă curaj pentru marea menire ce vă stă în faţă. Nu vă fie teamă! Frica nu numai că este un rău sfetnic, ea, teama, este duşmanul libertăţii. Nu vă temeţi!"

Ce ar fi de comentat la aceste paragrafe pe care le-am citit? De cine şi de ce ar trebui să le fie teamă secuilor?

De 16 ani, Partidul România Mare atrage atenţia şi arată cu degetul la politica antiromânească pe care o duce U.D.M.R.-ul şi iredentiştii din Ungaria şi din întreaga lume. Consecinţa este Guvernul bicolor P.N.L.-U.D.M.R., - Tăriceanu II!?

Sper ca domnului prim-ministru Tăriceanu să i se aducă la cunoştinţă această declaraţie politică şi măcar acum, dacă este cu adevărat român, aşa după cum îi pretinde funcţia care i s-a încredinţat, va lua o atitudine corespunzătoare împotriva tuturor celor care promovează o politică de sfârtecare teritorială a României. Nu eu trebuie să-l învăţ ce poziţie să ia! Mie, ca şi tuturor românilor, îmi rămâne să aştept decizia domniei sale.

În ipoteza că nu-l are, oricând îi pun la îndemână textul integral al cuvântării!

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.