Parliamentary debates

Domnul Ioan Oltean:

Îl invit la microfon pe domnul Alexandru Mocanu.

Se pregăteşte domnul Emilian Valentin Frâncu.

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică din această dimineaţă am intitulat-o "Cine lustrează Legea lustraţiei?".

La 27 februarie 2007, de la acest microfon, într-o declaraţie politică întrebam: "Unde este Legea lustraţiei?" Pentru că trecuse deja un an, de când Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, dezbătuse iniţiativa legislativă privind Legea lustraţiei.

Ea a ieşit din Senat, ce-i drept, cu chiu cu vai şi cu multe petice cusute ostentativ cu aţă albă, dar a ieşit în mai 2006 şi a fost trimisă spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională.

Constat din nou, cu surprindere, că iată, peste puţin, se împlinesc 2 ani de când acest proiect de lege zace în sertarele Biroului permanent al Camerei Deputaţilor, pentru că nu există voinţa politică reală, nu doar declarativă, pentru adoptarea acestei legi.

Mărturisesc că, din acest punct de vedere, nu contez pe sprijinul membrilor P.R.M., care s-au pronunţat, fără echivoc, împotriva acestei legi.

Mă surprinde, însă, amnezia care i-a cuprins, brusc, pe membrii Partidului Naţional Liberal din Biroul permanent, domnii Dan Radu Ruşanu şi, mai ales, Bogdan Olteanu, pentru că partidul domniilor lor s-a declarat categoric în favoarea unei astfel de legi.

Ce să înţeleg şi, mai ales, ce să înţeleagă cetăţenii acestei ţări, că Partidul Naţional Liberal, să folosesc o sintagmă dragă domnului Bogdan Olteanu, şi-a luat vorba înapoi şi nu mai susţin, ori au abandonat această lege? Că reprezentanţii de astăzi ai istoricului P.N.L. au uitat de înaintaşii lor, care au putrezit ori au suferit cumplit în închisorile comuniste?

În urmă cu un an, în declaraţia din 27 februarie 2007, întrebam: "Cine doreşte să trimită în Parlamentul European persoane ce, altfel, ar putea intra sub incidenţa acestei legi?" Astăzi, după încă un an, întrebarea rămâne în continuare valabilă, pentru că în următoarele 20 de luni ne aşteaptă patru rânduri de alegeri: locale, generale, europarlamentare şi prezidenţiale.

Astăzi, sunt aproape convins că, pentru adoptarea acestei legi, în Parlament nu există o majoritate reală care să o susţină şi în fapt, nu doar în vorbe.

Doresc ca domnul Bogdan Olteanu să mă contrazică şi uzând de prerogativele funcţiei sale să introducă acest proiect de lege în dezbatere în procedură de urgenţă, aşa cum a făcut în mai multe rânduri, când a avut interes, de pildă în multele încercări de modificare a Legii referendumului.

Mă tem, însă, că nu poate. Şi nu poate, pentru că, sunt convins, ţinerea la sertar a acestui proiect de lege face parte din "pachetul" negociat cu P.S.D., încă din decembrie 2006, în cadrul a ceea ce toţi analiştii numesc "Frăţia P.N.L.-P.S.D."

Este adevărat că negocierea s-a făcut cu Viorel Hrebenciuc, şi nu cu Mircea Geoană, dar acest fapt este lipsit de semnificaţie, atât timp cât s-a dovedit că domnul Geoană nu conduce P.S.D.-ul decât pe hârtie.

După controversata decizie a Curţii Constituţionale, care a declarat ca fiind neconstituţională Legea de funcţionare a C.N.C.A.S., cei care au negociat ţinerea la secret a Legii lustraţiei se vor fi bucurat mult, crezând că în acest fel, încă o măsură menită a ajuta la asanarea morală a societăţii româneşti, în general, şi a clasei politice şi a justiţiei, în special, se va fi dus pe apa sâmbetei.

S-au bucurat degeaba, cel puţin eu aşa sper. Guvernul este obligat legal şi moral să emită de îndată o ordonanţă care să reglementeze funcţionarea, în continuare, a C.N.S.A.S., ţinând cont de observaţiile Curţii Constituţionale, dar, în acelaşi timp, avându-se în vedere necesitatea absolută de cuplare a acestei ordonanţe cu proiectul Legii lustraţiei.

Dacă nu va proceda în acest fel, Guvernul "Tăriceanu 2" şi Partidul Naţional Liberal se vor compromite definitiv în ochii românilor. Până la emiterea acestei ordonanţe, Guvernul trebuie ajutat spre a nu ne trezi cu o mare "gogoaşă", fără conţinut, or cu un conţinut toxic. Ne-au păcălit de prea multe ori şi, de aceea, trebuie să fim extrem de circumspecţi.

Stimaţi colegi,

Aşa stând lucrurile, fac un apel la liderii partidelor politice, la societatea civilă şi la reprezentanţii mass-media, care îmbrăţişează nevoia adoptării Legii lustraţiei, şi, nu în ultimul rând, chiar la preşedintele României, ca să-şi intensifice eforturile în sprijinirea acestui demers.

Imginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă, să zicem, un cotidian central ar întreba zilnic, pe prima pagină, pe manşetă, sau într-o casetă specială: "Domnule Bogdan Olteanu, unde este Legea lustraţiei?" Sau dacă aceeaşi întrebare ar apărea, zilnic, la una dintre televiziuni, în timpul jurnalelor de ştiri, într-o fereastră din colţul ecranului. Imaginaţi-vă, de asemenea, ce ar fi dacă, în stilul său caracteristic, în finalul fiecărei declaraţii, preşedintele României ar întreba: "Apropo, ştie cineva ce s-a mai întâmplat cu proiectul Legii lustraţiei?"

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.