Parliamentary debates

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

"Consilierii psihologici - o necesitate actuală a sistemului de învăţământ"

În şcolile româneşti, cabinetele de asistenţă psihopedagocică sunt insuficente sau inexistente, deşi elevii simt nevoia acută de asistenţă specializată. Nici cabinetele private nu se ocupă de soarta minorilor, preferând să lucreze cu adulţii. Cazurile de suicid, din ultimii ani, din rândul adolescenţilor demonstrează că anumite motive, aparent banale pentru unii dintre noi, pot deveni cauze de sinucidere pentru tineri, cu titlu de exemplu: teama de corijenţe, o notă proastă, o ceartă cu un profesor sau cu un coleg de clasă sau o decepţie sentimentală. Nopţile petrecute în faţa calculatorului, oboseala accentuată, violenţa verbală şi fizică faţă de colegi şi profesori, epuizarea din cauza temelor de acasă sau pur şi simplu sentimentul de debusolare şi negăsirea locului în societate fac ca unul din zece elevi să ajungă în cabinetul psihologului pentru consiliere de specialitate.

În România există, încă din anii '90, un cadru normativ pentru înfiinţarea în fiecare şcoală a unui cabinet de asistenţă psihopedagogică abilitat să ofere consiliere psihologică şi orientare profesională pentru elevi, numai că, din păcate, niciun ministru al educaţiei nu a creat un program real de înfiinţare a cabinetelor psihologice în şcoli. Consilierii şcolari au de foarte multe ori un rol important în viaţa elevilor, în alegerea carierei şi în deciziile pe care aceştia le iau. Consilierii sunt pregătiţi atât să îi educe pe copii, cât şi să-i consilieze şi să-i ajute atunci când au nevoie. Ei sunt, de fapt, o punte de legătură atunci când apar probleme între ideile şi aşteptările părinţilor sau profesorilor şi cele ale elevilor.

În ultima perioadă, necesitatea cabinetelor de asistenţă psihopedagogică este enormă, elevii trebuie asistaţi să se adapteze la mediul şcolar şi social, să depăşească tentaţii ca drogurile, alcoolul, violenţa sau furtul. În şcolile din România există în acest moment numai 1.590 de consilieri şcolari. Unii sunt psihopedagogi, alţii psihologi sau sociologi, în condiţiile în care legea prevede ca la 800 de elevi să existe un consilier psihologic.

Consider că statul poate economisi foarte mulţi bani în urma înfiinţării acestor cabinete în şcoli în sensul că, prin orientarea profesională de timpuriu, tinerii îşi vor cunoaşte mai bine interesele şi se vor ghida mai uşor pe piaţa muncii, scăzând numărul şomerilor, vor avea o conduită normală în societate, scăzând numărul faptelor antisociale. Sper ca reprezentanţii ministrului de resort să înţeleagă importanţa acestui domeniu în sistemul de învăţământ românesc şi să adopte, prin noua lege a învăţământului, cadrul legal şi financiar adecvat înfiinţării cabinetelor psihologice în şcoli, ca o necesitate urgentă a sistemului educaţional.