Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din partea socialiştilor, Alianţei socialiste româneşti. Vreau să vă fac o rectificare. De fapt, domnii consilieri aduc declaraţiile dumneavoastră politice către doamnele consiliere care notează acolo, în stânga.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte, ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, numai cu scuzele de rigoare, o să-i cer permisiunea domnului Irimescu, care e înaintea dumneavoastră, să-i permiteţi o dată pe lună şi domnului Calimente, colegul dumneavoastră de partid, să citească cu trei minute înaintea dumneavoastră.

Domnule Calimente, aveţi cuvântul, cu permisiunea dumneavoastră de a citi o listă lungă de parlamentari PSD, care au depus în scris astăzi: subsemnatul, domnul Ion Călin, domnul Filip Georgescu, domnul Vasile Mocanu, domnul Ioan Stan, domnul Sorin Stragea, domnul Vasile Popeangă, domnul Neculai Răţoi, domnul Lurenţiu Nistor, domnul Dorel Covaci, domnul Mircea Duşa şi domnul Eugen Bejinariu, domnul Iuliu Nosa, Andrei Dolineaschi, Florin Pâslaru, Cristi Rizea, Manuela Mitrea, domnul Cornel Itu, domnul Marian Ghiveciu şi domnul Ion Dumitru.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează: "Dezmembrarea României".

Partidul Democrat, prin secretarul său general, domnul Oltean, apoi prin vocea celui care ar trebui să fie prim-ministrul României, domnul Emil Boc, susţin la unison ceea ce peste noapte propune preşedintele României, domnul Traian Băsescu.

Îl cunoaştem pe preşedinte, dar, de data aceasta, domnul Traian Băsescu, în felul Domniei Sale de preşedinte jucător, pune în pericol integritatea teritorială a României.

Trecerea de la 41 de judeţe la opt ar părea o idee reformistă, europeană, care să ne aducă banii Europei, deci bunăstare şi o administraţie mai corectă. Jos cu baronii locali! strigă la unison şi domnul Băsescu şi domnul Boc.

Să încercăm o analiză nepătimaşă, să vedem dacă e aşa:

1. Reducerea cheltuielilor cu administraţia, nu cred că stă în picioare. Transporturile ar costa miliarde şi statul şi populaţia, ce s-ar economisi prin desfiinţarea consiliilor judeţene, s-ar cheltui prin costurile menţinerii coeziunii şi funcţionalităţii noilor entităţi. Regiunile rezultate sunt mai mari decât multe din statele europene actuale. Simpla desfiinţare a unor instituţii, fără nimic în loc, ar duce la anarhie.
2. Imposibilitatea accesării banilor europeni în 2013-2014, fără o nouă reorganizare administrativ-teritorială, este o minciună, după cum s-a văzut.
3. O mai mare capacitate de a realiza proiecte noi, care depăşesc limitele actualelor judeţe, o altă minciună. Coridorul 4 european trece prin cel puţin 4 super-regiuni. De ce ar fi mai eficient oare?
4. Apropierea deciziei de cetăţean prin creşterea autonomiei locale, o altă minciună. De la Nădlac la Petroşani sunt peste 250 km şi de la Chişineu Criş la Dunăre, la fel. Efectul este contrar.
5. Dispariţia baronilor locali. Sigur ar dispărea baronii locali probabil de la nivelul consiliilor judeţene, dar de la nivelul primăriilor unde s-ar duce? Şi forţa Partidului Democrat stă în baronii de la primării.

Explicaţia degringoladei Partidului Democrat şi a preşedintelui Băsescu ar fi din cauza sondajelor şi alegerilor din 2012. Este o explicaţie plauzibilă. Destabilizarea populaţiei, care nu mai ştie unde locuieşte, redesemnarea colegiilor, reducerea funcţiilor de şef ş.a.m.d. ar putea fi o tentaţie.

Altceva trebuie să fie la mijloc. La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, Hitler a considerat că Germania şi germanii trebuie să dispară, pentru că nu-l mai iubeau pe el. Cred că şi domnul Traian Băsescu urăşte poporul român, iar România, care nu-l mai iubeşte, după cum arată sondajele, trebuie să dispară.

Pedeapsa pe care domnul Băsescu s-a gândit să o aplice poporului român, este un atentat la integritatea României, pentru că, nu e aşa ?: "După noi, potopul!"

Organizarea pe judeţe nu este opera comuniştilor, aşa cum cred unii dintre membrii PD, care au făcut şcoală pe puncte. Din contră, comuniştii au desfiinţat judeţele, care au constituit baza administraţiei României moderne. Judeţul este o formă de organizare teritorială pur românească, care afirmă identitatea noastră, care foloseşte un termen latin. Nu cnezate, nu voievodate, nu comitate, cum au vecinii noştri, ci judeţe de la latinescul judex.

Un document de la Mircea cel Bătrân, de la 1394, aminteşte, pentru prima dată, forma de organizare în judeţe. Dionisie Fotino, în Istoria Daciei (1818, Viena), pomeneşte, atunci când descrie hotarele Ţării Româneşti, un document turcesc de la 1741. În acel document sunt descrise cu lux de amănunte hotarele şi judeţele ţării. Ţara Românească avea 17 judeţe, fără raialele turceşti, în timp ce Moldova avea 16.

După 1918, România introduce judeţul ca formă administrativ-teritorială şi în teritoriile pe care le încorporează în noul stat român.

Administraţia comunistă introduce între 1950 şi 1968 regiunea şi raionul, forme sovietice de organizare. Numai că în 1964 apare planul Valev, care prevedea dezmembrarea României pe conturul regiunilor. Până şi comuniştii români au realizat şi au reintrodus judeţele ca expresie a naţionalismului românesc şi a integralităţii statului.

O altă minciună s-a spus în legătură cu alte ţări, cum că toate s-ar reorganiza. Să vedem: Bulgaria - 27 de unităţi administrativ-teritoriale egale cu judeţele noastre, Ungaria - 20 de unităţi administrativ-teritoriale egale cu judeţele noastre, Cehia - 12 unităţi administrativ-teritoriale egale cu judeţele noastre, Slovacia - opt unităţi administrative egale cu judeţele noastre.

Precizez că aceste unităţi administrative şi toate aceste ţări sunt ca mărime echivalente judeţelor noastre.

Nu există nicio intenţie de reorganizare a acestor ţări, nici la cererea Uniunii Europene, nici din proprie iniţiativă. Sunt şi ţări cu entităţi administrative mai mari: Franţa - 26 de regiuni, Italia - 20 regiuni. Dar, în acelaşi timp, Franţa are 100 de departamente, Italia 110 provincii, cu consilii locale şi preşedinţi.

În concluzie, numai cineva care urăşte România şi românii poate propune nimic altceva decât divizarea României, primul pas care încurajează tendinţele secesioniste ale unora. România are şi în interior şi în exterior "prieteni", care de abia aşteaptă un act necugetat de slăbiciune sau prostie, care să le faciliteze pretenţiile teritoriale. Unii condamnă la nesfârşit Tratatul de la Trianon, ca o pedeapsă pentru ţara lor. Alţii au considerat România ca un jandarm al aceluiaşi tratat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat...

Domnul Mihăiţă Calimente:

...în sensul de paznic al statu-quo-ului de la 1918 şi o ţară care a acumulat teritorii pe care nu le merită.

E timpul să ne trezim şi să îi spunem domnului Băsescu, prietenilor săi din interior şi exterior: Jos mâna de pe România, domnilor!

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.