Parliamentary debates

Domnul Aledin Amet:

"Să ne asumăm responsabilitatea pentru greşelile făcute în ceea ce priveşte promovarea învăţământului în limba tătară"

Pentru orice naţiune, păstrarea propriei identităţi are la bază, în primul rând, păstrarea limbii materne. Am afirmat, de nenumărate ori, chiar de la tribuna Parlamentului, că, datorită conjuncturilor istorice nefavorabile, neglijenţei, ignoranţei, dacă se pierde această comoară, drumul respectivei naţiuni sau, la o scară redusă, drumul unei comunităţi etnice în istorie se sfârşeşte. Sunt fraze deja spuse, scrise în diferite tratate de specialitate, uneori având un ridicat grad emoţional, alteori, din păcate, însemnând pentru mulţi vorbe goale. Dacă tot repeţi frazele, rişti să fii acuzat de demagogie. Dacă insişti în acest sens, arătând că, alături de familie, şcoala are un rol important, aş spune chiar decisiv, poţi deveni ţinta ironiilor stupide.

Îmi asum responsabilitatea când afirm că politica Uniunii Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, după anul 1989, în ceea ce priveşte promovarea limbii materne a fost greşită, şi nu în sensul că s-a pus un accent deosebit pe studiul limbii turce, la nivelul învăţământului de stat, ci datorită faptului că nu s-a completat această realizare cu ceea ce ar fi trebuit să se înfăptuiască, o structură performantă necesară studierii limbii tătare. S-a mers pe ideea păguboasă şi lipsită de curaj de a nu supăra şi de a nu fi deranjaţi.

Este foarte greu, după atâţia ani, să reconstruieşti ceva ce s-a năruit în perioada comunistă. Încercări sunt, voinţa politică nu s-a diminuat, dezbinarea însă ne macină. Suntem cu toţii vinovaţi. Să ne asumăm greşelile şi să încercăm să luăm hotărâri nu pripite, ca până acum. Altfel, din păcate, în cel mult o sută de ani, în cărţile de istorie se va scrie doar că au existat, cândva, tătari în România.