Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul deputat Buciuta are cuvântul.

Daţi-mi voie înainte de a lua dumneavoastră cuvântul să citesc colegii care au depus în scris.

Din partea Grupului PDL: domnul Dănuţ Liga, domnul Daniel Geantă, domnul Alecu Valeriu, domnul Constantin Severus Militaru, domnul Iacob Strugaru, domnul Răzvan Mustea-Şerban, Marius Rogin, Cornel Ghiţă, Silviu Prigoană, Claudia Boghicevici, Rusu Valentin, Eugen Uricec, Ioan Balan, Călian Petru.

Domnule deputat, aveţi cuvântul, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

A mai depus în scris şi domnul Miron Ignat. Se pregăteşte domnul Ioan Munteanu.

Domnul Ştefan Buciuta:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea se intitulează "Simpozionul «Relaţii ucrainene, istorie şi contemporaneitate» la Satu Mare".

La propunerea Muzeului Judeţean Satu Mare ca Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) să se alăture la acţiunea pentru organizarea celui de-al V-lea simpozion "Relaţii româno-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate", conducerea Uniunii Ucrainenilor din România a răspuns favorabil, iar Preşedintele acestuia, deputatul Ştefan Buciuta a participat la deschiderea festivă a acestuia.

La simpozion au fost prezenţi: prefectul judeţului Satu Mare, Radu Octavin Giurcă; vicepreşedintele Consiliului Judeţean Satu Mare, Adrian Stef; directorul Muzeului Judeţean, Liviu Marta; ministrul-consilier al Ambasadei Ucrainei în România, Yurii Verbytskyi; prim-vicepreşedinţi ai Uniunii Ucrainenilor din România (UUR), Petreţchi Miroslav şi Macioca Mihai; secretarul general al UUR, Liuba Horvat; din partea Federaţiei Sindicatului Liber din Învăţământ, Liviu Marian Pop, precum şi organizatorii şi invitaţii.

Simpozionul "Relaţii româno-ucrainene. Istorie şi contemporaneitate", care s-a desfăşurat zilele trecute în Satu Mare, oraş multietnic din nordul României, având ca organizatori nu numai Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Consiliul judeţean Satu Mare şi Muzeul Judeţean, dar şi Uniunea Ucrainenilor din România, iar ca şi colaboratori instituţiile academice de prestigiu din Ucraina: Universitatea Naţională din Ujgorod şi Universitatea de Stat "Transcarpatia".

Printr-o astfel de organizare, simpozionul evidenţiază modelul unei colaborări fructuoase a specialiştilor din aceste două ţări, simpozionul fiind o oportunitate de cunoaştere şi aport reciproc în multiple domenii ştiinţifice.

Diversitatea subiectelor propuse se conturează într-o tematică pluridisciplinară, care prezintă istoria comună a celor două popoare de convieţuire într-o regiune multietnică; evidenţiază raporturile şi relaţiile româno-ucrainene pe parcursul istoriei, politicile actuale de colaborare dintre cele două ţări şi de integrare europeană, aspecte ale relaţiilor multietnice, păstrarea identităţii culturale, lingvistice şi confesionale; analizează structura populaţiei din Maramureş, Satu Mare şi Transcarpatia în diferite perioade ale istoriei, raporturile dintre comunităţile majoritare şi minoritare, evoluţia sistemelor şi a partidelor politice, reglementările politico-juridice ale partidelor din cele două ţări etc.

În cadrul lucrărilor simpozionului s-au prezentat următoarele teme: Minorităţile naţionale în optica Sindicatului Învăţământului din România; Modalităţi de îmbunătăţire a studierii limbii ucrainene ca limbă maternă în şcolile generale cu limbă de predare în română; Sate şi preoţi din nord-vestul României în a doua jumătate a veacului al XVIII-lea; De sărbători la românii din Transcarpatia-Ucraina; Fenomenul spaţiului de frontieră în istoria relaţiilor ucraineano-române; Problema "dublei cetăţenii" în relaţiile ucraineano-române; Minoritatea ucraineană în percepţia istoriografiei române post 1989; Locuirea antică în nord-vestul României şi Ucraina Subcarpatică; Prezenţa ucrainenilor din nord-vestul României în documentele vremii; Migraţia ucrainenilor din Maramureş în zona de câmpie, reflectată în arhitectura populară; Comunitatea ucraineană din judeţul Satu Mare: aspecte economico-sociale etc.

O astfel de colaborare devenită tradiţională are o importanţă deosebită, deoarece promovează valorile specifice fiecărei comunităţi şi demonstrează faptul că relaţiile transfrontaliere reprezintă un dialog multietnic, intercultural, care se bazează pe cunoaşterea reciprocă a valorilor spirituale, materiale, istorico-culturale, pe baza unor documente şi studii ştiinţifice.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, domnule deputat.