Parliamentary debates

Domnul Ioan Munteanu:

"Proteste împotriva energiei nucleare"

Accidentul nuclear care s-a produs la centrala Fukushima ca urmare a cutremurului devastator, dar şi a puternicului tsunami intervenit la scurt timp a creat o psihoză de mari proporţii la nivel planetar. Astfel, la împlinirea unui an de la tragicul eveniment din Japonia, sute de mii de persoane au ieşit în stradă pentru a se opune folosirii energiei nucleare în ţările lor.

Germanii au fost cei dintâi care au strigat "Fukushima ne avertizează: trebuie închise centralele, acum!", cei care au organizat ample mişcări de protest, urmate la scurt timp şi de alte state europene. În apropierea reactoarelor din nordul ţării, peste 24.000 de oameni au format un lanţ uman, cu torţe aprinse în mâini, pe o distanţă de 80 de kilometri. Acţiuni asemănătoare au fost organizate în întreaga ţară, ca semn al hotărârii de a renunţa progresiv la energia nucleară.

În Franţa, ţara care depinde cel mai mult din lume de energia nucleară (în proporţie de 75%), aproximativ 60.000 de persoane au format acelaşi lanţ uman care simbolizează refuzul de a folosi în viitor energia atomică. Impresionant a fost lanţul uman format de către manifestanţii veniţi din Franţa, Germania, Belgia şi Elveţia de-a lungul văii Ronului, regiunea cea mai nuclearizată din Europa (14 reactoare aflate în funcţiune). Autorităţile elveţiene au promis manifestanţilor că nu vor mai prelungi perioada de exploatate a două dintre centralele din vestul ţării, după expirarea termenului stabilit iniţial.

În Spania, protestatarii au cerut închiderea centralei de la Garona, cea mai veche din ţară, a cărei prelungire pentru alţi 5 ani tocmai fusese semnată de către guvern.

Cu toate că Australia nu este putere nucleară, ea reprezintă cel de-al treilea producător de uraniu din lume şi principalul furnizor de materie primă pentru centralele nucleare din Japonia, inclusiv a celei de la Fukushima. În semn de solidaritate cu greu încercatul popor japonez, aproximativ 500 de oameni s-au reunit la Melbourne pentru a comemora tragica întâmplare din martie 2011.

Manifestanţii au umplut şi străzile din Taipei (Taiwan), cerând închiderea "cât mai curând posibil" a trei centrale nucleare aflate pe această insulă afectată de puternice cutremure.

Cei mai îndreptăţiţi să ceară închiderea centralelor nucleare sunt japonezii, care la mai bine de un an de la declanşarea dezastrului, nu deţin încă controlul asupra situaţiei. Cu toate că sute de angajaţi ai companiei naţionale de energie încearcă să remedieze defecţiunile, apa radioactivă de la Fukushima a ajuns în sol, dar şi în apele Oceanului Pacific, situaţie în care China şi Coreea de Sud cer măsuri ferme de limitare a consecinţelor catastrofei.

Grav este faptul că materiale puternic radioactive împrăştiate de către valurile uriaşe de după cutremur şi purtate de către curenţii din ocean vor ajunge în următorii trei ani pe coastele de vest ale Statelor Unite ale Americii, după ce vor fi afectat arhipelagul Hawai şi alte state de pe traseu.

Cele două dezastre umanitare de proporţii - de la Cernobîl şi de la Fukushima - demonstrează că efectele unor astfel de accidente sunt de lungă durată şi au repercusiuni extrem de grave asupra sănătăţii oamenilor şi a mediului înconjurător. Închiderea centralelor care prezintă risc de contaminare a zonei, interzicerea construirii altora noi, investiţii consistente în găsirea de energii regenerabile: eoliană, solară, hidro şi geotermală - iată principalele soluţii, dintr-o primă etapă, care se impun de urgenţă în acest domeniu.