Parliamentary debates

Doamna Claudia Boghicevici:

"Ziua Internaţională a Romilor - cum trecem de la stereotipuri şi cancanuri la politici publice pentru integrare"

Am decis să fac această declaraţie politică nu pentru a marca un moment festiv, Ziua Internaţională a Romilor, ci pentru a trage un semnal de alarmă în ceea ce priveşte excluderea politicilor pentru romi din priorităţile Guvernării USL. Programul de guvernare USL include nenumărate promisiuni de "lapte şi miere" în ceea ce priveşte integrarea etnicilor romi şi creşterea nivelului de trai pentru aceste comunităţi. Realitatea arată, din nou, că pentru actualul Guvern romii rămân cetăţeni români de mâna a doua: plăţile pentru programele cu fonduri europene vin cu întârziere de luni de zile, nu există nicio prezentare a priorităţilor pentru finanţare în perioada 2014-2020, structura instituţională în ceea ce priveşte politicile pentru romi este în continuare neclară atâta timp cât avem o Agenţie Naţională, un consilier al primului-ministru, birouri judeţene la prefecturi. Mai mult, reprezentanţii Guvernului nu au mai întreprins niciun demers pentru identificarea unor soluţii la nivel european. Să nu uităm că minoritatea romă este cea mai mare din UE, cu peste 10 milioane de reprezentanţi, iar discriminarea istorică a acestora este vizibilă nu doar în România, ci în toate statele europene. Este o tematică pe care România trebuie să fie principala voce a Uniunii Europene, nu doar cea blamată de alte state pentru problemele cauzate de migraţia romilor.

Problema comunităţii romă constituie un test pentru capacitatea Uniunii Europene de a integra grupuri cu risc mare de excluziune. Avem de-a face cu probleme structurale, de natură istorică şi socială, care cer un răspuns european. PDL, prin reprezentanţii săi în Guvern, Parlament şi Parlamentul European, a susţinut în permanenţă înfiinţarea unei Agenţii Europene pentru comunitatea romă, agenţie care ar trebui să preia, inclusiv din punct de vedere financiar, responsabilitatea politicilor afirmative care să conducă la ameliorarea situaţiei acestei etnii. Ce a făcut USL pentru promovarea acestei politici de interes naţional?

Din păcate, de cele mai multe ori, când vorbim de situaţia romilor ne limităm la afirmaţii stereotipe despre rata infracţionalităţii sau despre cultura muzicală specifică. Este adevărat că rata infracţionalităţii în rândul celor de etnie romă este mare, dar nu putem extrapola că toţi romii sunt infractori şi ar trebui să îi închidem în lagăre. Nu ştiu dacă are sens să vin cu experienţa personală şi să povestesc despre persoane extrem de inteligente care au reuşit în viaţă, chiar fiind de etnie romă.

Ce nu prea se face şi cred că am putea încerca noi, aici, este să ne uităm la cauze pentru care infracţionalitatea în rândul romilor este mai mare. Există anumite probleme care favorizează o rată mai mare a infracţionalităţii în rândul romilor (ex.: accesul la sistemul de învăţământ, accesul pe piaţa forţei de muncă, discriminarea din societate), dar soluţia acestor probleme trebuie să vină ca un efort comun al autorităţilor împreună cu comunităţile de romi. Doar 35,5% dintre persoanele de etnie romă aveau un loc de muncă în 2011, conform unui raport al Fundaţiei Soros România. Dintre aceştia 38% din persoanele ocupate lucrează ca muncitori necalificaţi, 32% au ocupaţii calificate (muncitori, vânzători, comercianţi), 9% sunt muncitori în agricultură, iar 13% au ocupaţii tradiţionale rome.Aproape un sfert dintre persoanele de etnie romă de peste 16 ani declară că nu ştiu să scrie sau să citească, iar 2 din 10 copii romi nu merg la şcoală din motive financiare, dar şi din cauza segregării la care sunt supuşi.

Sunt cifre care arată o situaţie alarmantă, cifre care nu pot fi îmbunătăţite decât dacă trecem de la strategii pe hârtie la politici publice coerente. Ca ministru al muncii şi protecţiei sociale, în Guvernul Mihai-Răzvan Ungureanu, am înfiinţat în cadrul ministerului un birou responsabil cu implementarea Strategiei Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor Români aparţinând Minorităţii Romilor.

Avem nevoie de responsabilităţi şi responsabili clare la nivelul fiecărei instituţii, astfel încât strategia adoptată în 2011 să aibă rezultate concrete, iar ceea ce cer, prin declaraţia mea, e ca actualul Guvern să ia în seamă ca soluţii pentru îmbunătăţirea condiţiei romilor şi următoarele soluţii: să încurajeze copiii romi să meargă la şcoală printr-un sistem de bonuri; să propună un plan efectiv către primării pentru a soluţiona problema romilor care nu au niciun fel de act de identitate.

O altă soluţie în care eu cred foarte mult este cea a stimulării spiritului antreprenorial, corelat şi cu meseriile tradiţionale ale romilor. Putem lua exemplul organizaţiilor nonguvernamentale precum Centrul pentru Diversitate Etnoculturală de la Cluj sau Asociaţia Împreună. O schemă de microcredite acordate unei comunităţi similare celei implementate de câştigătorul pe 2006 al premiului Nobel pentru pace, Muhammad Yunus, poate fi o soluţie.

Responsabilitatea nu este, însă, doar a instituţiilor, ci şi a fiecăruia dintre noi. Sunt mândră că la Arad am sprijinit înfiinţarea primei ludoteci pentru copiii romi, un spaţiu unde se pot juca şi învăţa fără prejudecăţi. Aş vrea să fac un apel către toţi colegii să demareze, fiecare în colegiul unde a fost ales, astfel de mici programe prin care să ajute copiii de etnie romă.

Istoria ne-a demonstrat până acum că forţa unei naţiuni stă în unitatea acesteia. De Ziua Internaţională a Romilor a venit momentul să conştientizăm că nu putem segrega o minoritate atât de importantă numeric şi cultural, precum cea a romilor.