Parliamentary debates

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Limitarea fenomenului migraţiei politice din România"

În prezent, Parlamentul României este una din instituţiile cu cea mai scăzută cotă de încredere în percepţia cetăţenilor români. Una din cauzele principale ale acestui rezultat este migraţia politică a parlamentarilor.

Acest comportament s-a regăsit în toate legislaturile care s-au desfăşurat de la reînfiinţarea Parlamentului României, după Revoluţia din 1989.

Migraţia politică afectează buna funcţionare a instituţiilor publice şi întreg sistemul democratic din România.

Migraţia politică între putere şi opoziţie induce o stare de instabilitate permanentă în sistemul politic din România, începând de la Parlament şi Guvern până la agenţiile guvernamentale deconcentrate şi la serviciile administrative. Un efect nociv important este diminuarea semnificativă a capacităţii administraţiei publice locale şi centrale de a coordona proiecte pe termen lung, fapt care produce în multe cazuri pierderi importante la bugetul de stat, ca urmare a abandonării frecvente a proiectelor începute de la o guvernare la alta.

Un alt efect nociv al migraţiei politice este cota foarte scăzută de încredere pe care o are electoratul în instituţia Parlamentului. Atunci când un senator sau un deputat părăseşte partidul politic sub sigla căruia a câştigat un mandat în Parlament are loc o încălcare a legăturii de încredere dintre alegători şi parlamentarul respectiv.

Chiar dacă trecerea la un sistem uninominal a urmărit întărirea legăturii dintre ales şi alegător, rezultatele din alegeri au arătat că votul pentru alegerea deputaţilor şi senatorilor este în continuare marcat în primul rând de apartenenţa politică a candidaţilor.

Din acest motiv, schimbarea partidului de către cel ales reprezintă o violare a voinţei alegătorilor, fapt ce se manifestă prin deteriorarea încrederii cetăţenilor în cea mai importantă instituţie democratică din România.

Principalul efect al scăderii încrederii în Parlament (ca urmare a migraţiei politice) este diminuarea semnificativă a participării la vot şi la celelalte forme democratice de manifestare a voinţei alegătorilor.

Scăderea participării la procesul electoral are drept efect favorizarea formelor ilegale de obţinere a voturilor necesare pentru atribuirea unui mandat de deputat sau senator. Dacă participarea la vot este scăzută, atunci pentru obţinerea unui mandat e necesar un număr mai mic de voturi şi implicit decalajul nominal faţă de contracandidaţi va fi mai mic decât în condiţiile unei participări semnificative la vot.

Migraţia politică goleşte de conţinut conceptul de partid politic, iar consecinţa directă e diminuarea încrederii în toată clasa politică din România. Acest sentiment de neîncredere se manifestă atât în privinţa partidelor care îi primesc pe parlamentarii migratori (pentru că tolerează astfel un comportament repudiat de electorat), cât şi în privinţa partidelor din care pleacă parlamentarii migratori (ca urmare a incapacităţii de a asigura o selecţie corespunzătoare a propriilor reprezentanţi).

Un deputat sau senator nu este ales doar pentru calităţile şi prestigiul său personal. El este ales şi pentru faptul că se prezintă în alegeri ca un candidat independent sau ca un candidat al unei anumite formaţiuni politice. Rezultă de aici că statutul politic avut în momentul prezentării în alegeri poate contribui în mod decisiv la alegerea unui candidat în funcţia de deputat sau senator.

De aceea, atunci când apar modificări în statutul politic care a contribuit la decizia alegătorului de a vota cu acel candidat (faptul că a candidat independent sau în numele unui anumit partid politic), noul statut politic trebuie supus examenului public al celor care l-au ales pe respectivul deputat sau senator.

Rolul examenului public este de a stabili dacă statutul politic iniţial al unui deputat sau senator a avut sau nu un rol decisiv în alegerea sa în acea funcţie. Iar singurii care pot stabili acest lucru sunt cei care l-au ales pe respectivul parlamentar.

În afara unui examen public (prin referendum) nu există nicio altă formă prin care se poate stabili în ce măsură apartenenţa politică a unui candidat a contat decisiv sau nu în decizia alegătorilor de a-l vota în funcţia de deputat sau senator. Prin urmare, simpla schimbare a statutului politic iniţial, fără un examen public de consultare a electoratului, nu poate atrage nicio sancţiune politică sau juridică asupra respectivului parlamentar, asa cum a subliniat şi Curtea Constituţională atunci când s-a pronunţat în această materie.

Stabilirea sau restabilirea legitimităţii exercitării mandatului de deputat sau senator se va face doar pe baza consultării imediate a electoratului din colegiul uninominal în care a fost ales respectivul parlamentar prin organizarea unui referendum.

În acest sens vă solicit sprijinul pentru a adopta propunerea legislativă pe care am depus-o la Senat pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. Această propunere legislativă are în vedere suspendarea mandatului de deputat şi senator imediat după constatarea unei modificări a statutului politic al parlamentarului şi organizarea unui referendum prin care alegătorii să se pronunţe în privinţa schimbării ce a survenit faţă de statutul politic iniţial al deputatului sau senatorului.

Rolul suspendării este acela de a preveni exercitarea ilegitimă a mandatului de parlamentar şi durează doar până când se stabileşte dacă statutul politic iniţial al respectivului deputat sau senator a avut un rol decisiv în decizia celor care l-au ales.