Parliamentary debates

Domnul Răzvan-Ionuţ Tănase:

"Guvernul amânărilor"

Deşi măsura diminuării TVA la pâine a avut efecte benefice asupra economiei ţării noastre, reuşindu-se scăderea evaziunii fiscale în acest domeniu cu 22%, Guvernul se eschivează când vine vorba despre aplicarea unui sistem de impunere redus din punct de vedere al taxei pe valoarea adăugată şi la alte categorii de produse alimentare. Dacă în urmă cu câteva luni ascultam declaraţiile reprezentanţilor, am fi putut crede că aceştia tratează cu maximă seriozitate problema scăderii TVA la carne, de exemplu. Astăzi constatăm însă că au fost simple vorbe, deoarece se pare că golul lăsat de pomenile electorale în bugetul de stat nu mai face posibilă respectarea promisiunilor din trecut, iar cetăţenii noştri vor trebui să mai aştepte până când se vor găsi resursele necesare pentru a se reuşi aplicarea unei măsuri care presupune micşorarea taxelor la produsele alimentare.

Stimaţi guvernanţi, am ajuns în stadiul în care vocea poporului nu vă mai mişcă deloc? Nemulţumirile şi sărăcia lui nu vă mai interesează sau consideraţi că se vor putea hrăni la infinit cu promisiuni care nu ajung să se materializeze? Ne aflăm în situaţia în care cetăţenii români plătesc cel mai scump preţ din Uniunea Europeană pentru mâncare, în ciuda faptului că încasează printre cele mai mici salarii, conform unui studiu realizat de Compania de business information şi credit risk management KeysFin, pe baza datelor de la Oficiul European de Statistică Eurostat. Nu strică însă puţin praf în ochi pe care l-aţi aruncat prin anunţul conform căruia aveţi în vedere un TVA de 9% la produsele bio, începând cu 1 ianuarie 2015. Aş putea spune că "este o adevărată surpriză, un real beneficiu ce va aduce importante economii în buzunarele românilor care se întreţin cu un salariu minim pe economie de 900 de lei şi care îşi permit să mănânce zilnic alimente bio. Cu siguranţă vă sunt profund recunoscători şi se înclină cu umilinţă în faţa deciziei dumneavoastră, deoarece aceasta le va permite de acum înainte să-şi umple coşul zilnic de cumpărături cu astfel de produse".

Din păcate, ştim cu toţii că reducerea avantajează doar o anumită categorie a societăţii, şi nu, nu este vorba despre oamenii de rând cu venituri modeste. Nici din punct de vedere al economiei naţionale nu ne putem bucura de beneficii majore, deoarece valoarea produselor ecologice cumpărate anual este de aproximativ 100 de milioane de euro, în timp ce valoarea pieţei cărnii se ridică la 3,2 miliarde de euro. Prin amânările privind reducerea TVA la carne se asigură adâncirea evaziunii fiscale, ceea ce implică automat pierderea unor sume importante la bugetul de stat, falimentarea producătorilor şi procesatorilor de bună-credinţă şi pierderea locurilor de muncă, despre care cunoaştem oricum că sunt insuficiente.

În ultima perioadă se dă dovadă de o totală lipsă de seriozitate şi interes în ceea ce priveşte tratarea acestui subiect şi punerea în aplicare a măsurii care ar putea salva de la insolvabilitate producătorii şi procesatorii români. În afara faptului că ei se luptă cu o taxă pe valoarea adăugată mult prea mare, nu pot face faţă nici concurenţei din alte ţări, cum ar fi Ungaria, în care TVA-ul practicat este de 5%, sau Marea Britanie, în care nu există respectiva taxă. Date fiind aceste condiţii, peste 50% din firmele din industria fiscalizată riscă falimentul, mai exact peste 130 de companii care au generat anul trecut 20.000 de locuri de muncă şi o cifră de afaceri totală de 5,4 miliarde de lei. Situaţia va fi greu de remediat sau chiar imposibil, în cazul în care Guvernul continuă să persiste în ignoranţă şi refuză să conştientizeze importanţa măsurilor pe care cetăţenii le solicită prin proteste, scrisori, campanii sau petiţii.

Având în vedere faptul că diminuarea temporară a sumelor încasate din taxa pe valoarea adăugată ar fi compensată rapid de scoaterea la suprafaţă a economiei subterane, prin scăderea fraudei fiscale, consider că responsabilii ar trebui să dea dovadă de mai mult respect faţă de oamenii de a căror soartă şi bunăstare se declară foarte preocupaţi şi să nu mai întârzie aplicarea unor măsuri eficiente, care ar putea influenţa pozitiv industria, consumul şi, nu în ultimul rând, bugetul de stat.