Parliamentary debates

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"De ce era nevoie de actualizarea Legii insolvenţei?"

Noua Lege a insolvenţei va pune capăt acelora care aveau datorii uriaşe la stat, dar care foloseau insolenţele succesive pentru amânarea şi tergiversarea achitării obligaţiilor către stat.

De asemenea, elimină avantajul neconcurenţial pe care îl avea o firmă în insolvenţă care nu îşi achita datoriile către stat, faţă de celelalte firme care îşi plăteau la zi obligaţiile către ANAF.

Aveam nevoie de o actualizare a Legii insolvenţei pentru eficientizarea procedurilor de insolvenţă şi pentru îmbunătăţirea protecţiei drepturilor creditorilor.

Modificările aduse de Guvern, săptămâna trecută, care vor intra în dezbaterea Parlamentului în cel mai scurt timp, contribuie în mod substanţial la îmbunătăţirea climatului de afaceri, creând, astfel, premisele pentru redresarea afacerilor viabile şi pentru recuperarea mai rapidă a creanţelor, inclusiv a celor bugetare, fiind în concordanţă atât cu interesul bugetar, cât şi cu interesul financiar al întreprinzătorilor care au contracte cu firme intrate în insolvenţă.

În primul rând, prin noile reglementări se va pune capăt insolvenţelor succesive, cu scopul de a eluda plata obligaţiilor către parteneri şi bugetul de stat.

În al doilea rând, se elimină avantajul neconcurenţial al unei companii care nu îşi achită datoriile către parteneri sau către stat, comparativ cu alte firme care plătesc datoriile la zi.

În al treilea rând, este vorba de salvarea locurilor de muncă ale firmelor aflate în insolvenţă, în care nu se iau măsuri pentru redresarea societăţii. În prezent sunt peste 28.000 de societăţi comerciale sub incidenţa Legii insolvenţei.

Modificările principale se referă la procedura de insolvenţă, care poate fi deschisă doar de companiile ale căror datorii către stat sunt mai mici de 50% din valoarea totală a datoriilor. Astfel, se limitează deci folosirea abuzivă a acestei proceduri.

De asemenea, a fost introdusă interdicţia ca administratorul sau lichidatorul unui firme în insolvenţă să aibă aceeaşi funcţie la o altă firmă în insolvenţă care a are de recuperat o datorie de la prima.

În acelaşi timp, apar noi obligaţii ale administratorului sau lichidatorului, de a cuprinde mai multe informaţii, care să asigure transparenţa în conduita sa faţă de stat, respectiv informaţii despre obligaţiile fiscale, despre actualizarea autorizaţiilor de funcţionare, despre controalele organelor de control şi despre onorariul administratorului judiciar.

Totodată, se poate realiza conversia datoriilor către buget în acţiuni, la valoarea reală şi în anumite condiţii, pentru a evita intrarea iminentă în faliment a multor societăţi cu potenţial de viabilizare şi cu consecinţe grave în plan economic şi social.

Aşadar, în urma aprobării de către Guvern a unui nou act normativ în domeniul insolvenţei, vom avea parte în următoarea perioadă de o îmbunătăţire a mediului de afaceri, dar şi de o creştere a nivelului de colectare a veniturilor bugetare.