Parliamentary debates

Domnul Marius-Constantin Budăi:

"Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, construit de Guvernul dreptei, este o formă fără fond de unde s-au tăiat 40%, sprijin pentru antreprenorii români"

Măreţul Plan Naţional de Redresare şi Rezilienţă, anunţat cu surle şi trâmbiţe de Orban şi trântit de Comisia Europeană, a fost reluat de Cîţu, care, aşa cum se pricepe cel mai bine, a tăiat banii dedicaţi programelor de susţinere a IMM-urilor locale, afectate de pandemie. Suma alocată mediului privat scade de la prima variantă de PNRR de la 3,8 la 2,4 miliarde de euro, o diminuare de aproximativ 40%, în condiţiile în care evaluarea nevoilor antreprenorilor era de minimum 5 miliarde de euro, din care 3 miliarde granturi şi două miliarde fonduri rambursabile.

Niciun ministru din Guvernul austerităţii naţionale nu a fost în stare să le prezinte românilor care sunt proiectele de investiţii identificate care vor primi fonduri din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Pe bună dreptate, criticile formulate de comisarul european al PNL, Adina Vălean, la adresa Planului Naţional de Reconstrucţie şi de Rezilienţă propus de România, arată clar incapacitatea Guvernului Cîţu de a atrage banii europeni pe care îi prezintă ca pe o salvare a ţării. Toate investiţiile pe care le-au anunţat demagogic se bazează pe alocări despre care chiar colegii lor de partid din Parlamentul European spun că nu sunt în stare să-i atragă, pentru că nu au venit cu niciun obiectiv şi nicio strategie concretă.

Castelul de nisip cu care se laudă Iohannis şi Cîţu, acest PNRR, este bazat pe fonduri europene şi se va prăbuşi, pentru că puterea negociază proiectele şi destinaţia acestor bani doar în funcţie de interesele politice şi financiare ale PNL, USR-PLUS şi UDMR, dar şi pentru că refuză să supună dezbaterii Parlamentului, Planul Naţional de Reconstrucţie şi Rezilienţă.

Cel mai duplicitar dintre cele trei partide de la guvernare este de departe USR-PLUS, care atunci când era în opoziţie critica vehement politizarea alocării fondurilor publice, iar exact asta fac.

Coaliţia austerităţii naţionale nu vrea să înţeleagă că toţi românii sunt cetăţeni europeni, având dreptul, în egală măsură, să beneficieze de avantajele aderării României la Uniunea Europeană şi trebuie să fie informaţi în mod transparent de modul în care se alocă aceste fonduri în fiecare comunitate locală.

Antreprenorii români sunt complet dezarmaţi, pentru că au constatat că nicio propunere transmisă nu a fost luată în seamă de "profesioniştii-politruci" ai lui Cîţu, iar de modul în care îşi revine mediul de afaceri din fiecare judeţ al ţării depinde supravieţuirea economiei româneşti pe următorii ani.

Nu există în acest PNRR niciun fel de obiective de etapă, ţinte şi indicatori propuşi, descrierea modului de finanţare pe fiecare minister şi program în parte.

După ce au mimat consultarea cu patronatele şi sindicatele pe tema Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi au refuzat fără nicio motivare orice dezbatere parlamentară cu toate partidele politice, liderii Coaliţiei austerităţii s-au adunat în spatele uşilor închise, într-o întâlnire pur politică la Cotroceni, pentru o împărţire pur politică a banilor europeni, după modelul deja consacrat al Anexei 7.03, în care alocarea banilor se suprapune cu algoritmul politic din Coaliţia Austerităţii.

Le reamintesc colegilor de la putere că PSD va acorda votul pentru ratificarea suplimentării contribuţiei României la Uniunea Europeană, doar după ce Guvernul va pune PNRR pe masa consultărilor parlamentare, astfel încât reprezentanţii românilor din fiecare judeţ să fie informaţi.