Parliamentary debates

Doamna Biró Rozália-Ibolya:

UDMR a subliniat necesitatea focusării asupra familiei - celula de bază a societăţii - şi problemele familiilor noastre încă de la începutul acestui mandat, fiind menţionat în Programul de guvernare.

Situaţia geopolitică s-a schimbat radical din cauza războiului nejustificat şi neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei. Întreaga economie a Europei suferă în urma acestei decizii iraţionale. Mai mult ca oricând, este nevoie să ne concentrăm pe nevoile oamenilor, să adoptăm politici sociale care sprijină familiile şi categoriile vulnerabile, şi care să aibă menirea de a crea, cu adevărat, şanse egale între femei şi bărbaţi. Trebuie să fim conştienţi de responsabilitatea decidenţilor politici de a realiza acel sistem social care sprijină familiile monoparentale, persoanele de vârsta a III-a, precum şi persoanele cu handicap.

Incluziunea socială trebuie să fie întărită la toate nivelurile societăţii româneşti. Acestea reprezintă priorităţile Uniunii într-o perioadă plină de tensiuni, dominată de criza economică şi umanitară.

Asigurarea accesului egal la energie şi a securităţii aprovizionării cu energie la costuri accesibile trebuie să fie o prioritate absolută pentru Uniunea Europeană şi statele sale membre. Odată cu creşterea preţurilor la energie, tot mai mulţi cetăţeni şi consumatori din UE sunt afectaţi de sărăcia energetică, în întreaga Europă. Cei care se confruntau deja cu sărăcia energetică constată că situaţia li se agravează, iar consumatorii care până acum nu aveau probleme cu plata facturilor la energie sunt expuşi riscului de sărăcie. Această situaţie a fost influenţată de actualele tensiuni geopolitice, inclusiv de războiul din Ucraina şi de dependenţa statelor membre de importurile de energie. Trebuie adoptate măsuri urgente care să prevină şi să combată sărăcia energetică cu care se confruntă cetăţenii şi consumatorii din UE.

Nivelul prea ridicat al facturii este doar unul dintre indicatorii sărăciei energetice, care în 2020 afecta peste 35 de milioane de cetăţeni europeni. Estimăm că această cifră este în creştere. Dificultatea de a încălzi locuinţa, nivelul eficienţei energetice a locuinţei sau costul combustibilului contribuie la profilul acestui fenomen şi ne arată că elemente de politică socială, de politică energetică, de politică fiscală se întrepătrund în descrierea şi soluţionarea sărăciei energetice. Criterii privind sărăcia energetică trebuie incluse în tot mai multe dintre politicile noastre.

Pe lângă criza economică, cu perioade de inflaţie dramatică - în martie 2022, inflaţia anuală a energiei din UE a fost de 40,2% -, creşterile foarte mari la energie, cea mai mare rată anuală a modificării preţurilor la energie ajungând la 99,6 %, îi obligă pe cei mai vulnerabili să aleagă dacă alocă bani pentru mâncare sau pentru încălzire. Este o situaţie dramatică, în care drepturile de bază ale omului nu pot fi negociate.

Orice discuţie despre sărăcia energetică trebuie să includă şi contextul schimbărilor climatice şi al tranziţiei juste.

Conceptul de sărăcie energetică a evoluat de la o problematică asociată, în principal, sărăciei, ca fenomen social, la mai multe tipologii. Vorbim, de exemplu, despre sărăcie energetică de iarnă, sărăcie energetică de vară, concepte cuprinse în Legea consumatorului vulnerabil pe care o avem astăzi. În secolul al XXI-lea, nimeni nu trebuie lăsat la frig în mijlocul iernii sau să sufere de căldură în lunile de vară înfiorător de calde.

Pe fundalul acestei sărăciri energetice, anumite gospodării sunt mai vulnerabile decât altele. Dacă vorbim despre sărăcia energetică la nivel de gospodărie, termenul "gospodărie" este încă un concept prea abstract şi larg, care ascunde dinamica importantă.

Cum arată sărăcia energetică dincolo de uşa de intrare?

Nu toţi membrii unei gospodării sunt la fel de afectaţi de sărăcia energetică, de lipsa încălzirii, iar acest fapt depinde, în mare măsură, de timpul petrecut în incinta gospodăriei. Astfel, femeile preiau îngrijirea la domiciliu - de la îngrijirea copiilor, persoanelor în vârstă, până la îngrijirea internă -, ceea ce înseamnă că petrec mai mult timp acasă în comparaţie cu bărbaţii, pe baza percepţiei de gen, că femeile sunt cele care trebuie să-şi asume aceste activităţi casnice neplătite. Fapt care ne indică faptul că în perioadele de criză, această inegalitate se agravează, iar femeile tind să aibă venituri mai mici din cauza unor lacune de remunerare între femei şi bărbaţi, atât la nivelul plăţii salariilor, cât şi a pensiilor.

Sărăcia energetică loveşte mai puternic femeile, pentru că acestea, pur şi simplu, nu câştigă la fel de mult. În acest caz, mamele singure sunt expuse în special.

Un sondaj Eurofound, realizat primăvara trecută, care s-a concentrat pe capacitatea de a plăti facturile la energie, a constatat că aproape jumătate dintre respondenţii reprezentaţi de mame singure anticipează dificultăţi în a-şi plăti facturile în următoarele trei luni.

Există situaţii în care mamele singure le-au cerut propriilor copii să stea în bibliotecile publice pentru a-şi face temele, deoarece acasă era prea scump să menţină luminile aprinse.

De asemenea, sunt situaţii când femeile în vârstă stau mai mult timp în autobuze pentru a se încălzi, deoarece nu îşi pot permite facturile de încălzire.

Nu putem accepta aceste stări de fapt într-o lume dezvoltată, în care cetăţeanul contează. Acum este timpul să apelăm la acţiunea la nivel de UE. Trebuie să adoptăm o "gender lens" cu privire la soluţionarea sărăciei energetice pentru a ne asigura că cei mai vulnerabili sunt protejaţi.

Energia trebuie să fie o garanţie şi un drept de bază pentru toţi cetăţenii.

Realizăm că sărăcia energetică este o temă tot mai transdisciplinară şi oricât am vrea să ne izolăm în propriile noastre domenii, nu o mai putem face pentru că depindem unii de ceilalţi în rezolvarea acestei probleme. Înţelegem că nu există o singură soluţie, ori un singur actor care poate să propună soluţii, ci că este nevoie de cooperare. De aceea, obiectivul nostru este să ne gândim împreună cum putem produce schimbare pe subiectul acesta, care sunt actorii relevanţi, paşii necesari şi modelele prin care putem cu adevărat să avem o voce susţinută.

Există discuţii în curs de desfăşurare pentru un fond climatic social care să ofere sprijin financiar gospodăriilor vulnerabile, dar nu s-a ajuns la niciun acord, deocamdată. Numai cu voinţa politică şi soluţiile proactive putem atinge aceste obiective, dar trebuie să ne asigurăm că o soluţie nu este în detrimentul altei probleme existente şi nu va înrăutăţi lucrurile. De exemplu, reducerea orelor de funcţionare a unor grădiniţe, ca o modalitate de a economisi energie, măreşte povara îngrijirii pentru femei şi mai mult. Din perspectiva siguranţei, oprirea iluminatului public noaptea ar putea pune în pericol siguranţa femeilor, a familiilor.

Întrucât sărăcia energetică îşi are sursa în sărăcia generală, este esenţial ca România să se concentreze în continuare asupra reducerii sărăciei, în general. Această criză reaminteşte necesitatea constantă de a îmbunătăţi accesul la locuri de muncă, la incluziune socială şi la un nivel de trai decent, acordând o atenţie deosebită celor care locuiesc în zone rurale şi îndepărtate, şi de a sprijini creşterea economică.

Pentru că această criză energetică afectează în mod diferit grupurile de femei şi de bărbaţi, cum putem dezvolta soluţii personalizate?

Vă pot propune o abordare în 3 paşi:

Pasul 1: Trebuie să eliminăm inegalităţile de aprofundare pentru o tranziţie corectă şi justă în energie şi în alte zone - indicele centrat pe dimensiunea de gen a acordului verde.

Pasul 2: Având în vedere că sărăcia energetică afectează femeile şi bărbaţii, nu gospodăriile, UE şi statele membre trebuie să colecteze statistici de gen pentru a aprecia nevoile diferite ale femeilor şi bărbaţilor.

Pasul 3: Focusare la resurse şi utilizarea eficientă ale acestora fără risipe.

Există numeroase instrumente EIGE de integrare a dimensiunii de gen, de la evaluări bugetare, până la monitorizare şi evaluare.

Dacă avem voinţă politică şi consens, nimic nu ne împiedică să le punem în practică.