Parliamentary debates

Domnul Dorel Covaci:

"18 martie 2012, Traian Vuia - 106 ani de la reuşita zborului"

"Aici, la Montesson, în 18 martie 1906 Traian Vuia a realizat decolarea, cu un avion cu motor, prin mijloace proprii" scrie pe placa comemorativă montată în 1979 de Dan Er. Grigorescu, fiul generalului Eremia Grigorescu, învingător la Mărăşeşti şi autor al celebrelor cuvinte, "Pe aici nu se trece!". El însuşi decorat pentru fapte de vitejie în luptele din cel de-al doilea război mondial, ajunge scriitor, apoi fotograf celebru şi, în cele din urmă, corespondent al postului de radio Europa Liberă, până în 1990, când se stinge din viaţă.

După studii aprofundate şi muncă susţinută, tânărul Traian Vuia a întocmit un aparat de zbor special, pe care l-a prezentat, în 1903, Academiei de Ştiinţă din Paris, într-un memoriu, sub numele "Proiect de Aeroplan-Automobil". Deşi respins, cu menţiunea "realizarea şi rezolvarea problemei zborului cu un aparat mai greu decât aerul sunt himerice", inventatorul nu s-a descurajat şi a trecut la punerea în practică a invenţiei, prin mijloace proprii. Pentru decolare-aterizare a inventat "trenul de aterizare", format din patru roţi, prevăzute cu anvelope pneumatice. Pentru motor, s-a adresat diferitelor fabrici de automobile din epocă, dar niciuna nu l-a putut ajuta cu un motor cu o greutate mică. Vuia a rezolvat singur această problemă, proiectând şi construind un motor original, cu anhidridă carbonică şi abur, cu patru cilindrii orizontali.

Visul lui era de a ridica deasupra pământului un aparat mai greu decât aerul, cu mijloace proprii, adică nelansat prin catapultare sau prin coborârea unei pante.

Sub cele trei fotografii-document, martore ale reuşitei zborului, stă scris: "Vedere de ansamblu a aparatului", "O roată se dezlipeşte de pe pământ" şi "Aeroplanul se desprinde de pământ".

Visul a fost realizat, poarta aviaţiei s-a deschis, spre calea în care evoluează şi astăzi.

Un alt român, pionier al aviaţiei mondiale, este Aurel Vlaicu, cel care introduce maniabilitatea în pilotajul unui avion, adică posibilitatea de a vira pe aripă.

Apoi, Henri Coandă descoperă motorul cu reacţie, împrumutat de toate avioanele rapide, care străbat cerul, lăsând o dâră albă, în virtutea efectului care îi poartă numele marelui savant - Efectul Coandă.

Prima companie aeriană transcontinentală din lume s-a numit "Franco-Română" şi a fost creată, la iniţiativa lui Nicolae Titulescu, cu un traseu care urmărea linia trenului Orient Express.

În ceea ce priveşte cucerirea spaţiului cosmic, profesorul Hermann Oberth, din Sibiu, este considerat primul om care a realizat visul zborurilor în spaţiu şi părintele astronauticii. Elevul său, celebrul Wernher von Braun, unul dintre cei mai importanţi savanţi în domeniul astronauticii şi principalul realizator al programului de zboruri spaţiale Apollo al NASA, mărturiseşte că îi datorează "nu numai realizările obţinute în viaţă, ci şi înţelegerea întrepătrunderii dintre partea teoretică şi partea practică a tehnicii zborurilor în spaţiu".

Aşadar, o ţară micuţă, ca a noastră, a dat atât de multe nume, scrise în paginile de aur ale aviaţiei mondiale.

comemorarea din ziua de 18 martie, de anul acesta, va fi dublată de inaugurarea Muzeului Traian Vuia, în localitatea cu acelaşi nume, judeţul Timiş, care va deţine o copie a primului aparat zburător realizat de Traian Vuia, suspendată la câţiva metri de sol, şi un elicopter scos din uz, instalat în curtea interioară a muzeului. Pe lângă acestea, vor fi expuse mărturii, documente şi fotografii din copilăria şi tinereţea inventatorului, studiile efectuate la Făget, Lugoj şi Budapesta, plecarea la Paris, momentul primului zbor cu aparatul său, activitatea lui în timpul primului Război Mondial, mai ales la începutul anului 1918, când s-a constituit Consiliul Naţional al Românilor din Transilvania şi Banat, participarea inventatorului, ca delegat al României la Conferinţa de Pace de la Paris, momente din activitatea sa în perioada interbelică şi mărturii ale urmaşilor care i-au cinstit memoria.

Dumnezeu i-a permis să privească spre El, să îndrăznească şi să se apropie, iar noi nu putem decât să fim mândri de a ne regăsi printre conaţionalii săi. De-a lungul timpurilor, poporul român a plămădit din esenţa sa spirite înalte, care au schimbat generaţii, au deschis drumuri şi ceruri, pentru binele şi evoluţia universală a omului.