Parliamentary debates

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

"Mesajul preşedintelui Republicii Elene, domnul Prokopios Pavlopoulos, adresat grecilor din diaspora, cu ocazia Zilei naţionale, 25 martie 1821"

Astăzi am deosebita onoare şi plăcere să pot prezenta mesajul Excelenţei Sale, domnul Prokopios Pavlopoulos, preşedintele Republicii Elene, prilejuit de împlinirea a 197 de ani de la începutul Revoluţiei Elene din 1821.

"Cu respectul cuvenit şi onorurile corespunzătoare, sărbătorim Revoluţia de la 1821, care a reprezentat «învierea» naţiunii noastre. Ea a înlăturat înrobirea lungă a strămoşilor noştri de sub jugul otoman şi a dus la fondarea statului modern grec. În acel timp, grecii s-au dovedit, ca întotdeauna în istoria lor eroică şi lungă, «îndrăzneţi peste puterile lor, cutezători fără socoteală şi plini de nădejde în primejdii grele». Deci, ignorând superioritatea numerică a cuceritorilor, s-au răsculat ca să-şi recapete libertatea, care constituie, la urma urmei, aşa cum am subliniat în mod repetat, un principiu existenţial, un mod de viaţă pentru naţiunea şi poporul nostru.

I. Revoluţia greacă a izbucnit într-un mediu politic internaţional ostil, în care marile puteri europene din epoca aceea erau la o răscruce critică de interese. Acest lucru s-a produs din cauza faptului că, în primul rând, puterile europene au fost de acord cu principiul legalităţii monarhiei absolute, care, cu toate acestea, a fost subminată încă din 1820, când au avut loc revoltele din America de Sud împotriva Spaniei Regale, revoluţiile liberale şi naţionale în Piemont şi în Napoli, precum şi revolta liberală a spaniolilor împotriva totalitarismului Burbonilor.

Un al doilea motiv a fost faptul că forţele Sfintei Alianţe nu puteau cădea de acord cu privire la "Problema Orientală", având în vedere că obiectivul principal al Austriei şi al Angliei a fost împiedicarea expansiunii îngrijorătoare a Rusiei spre Balcani şi spre Marea Neagră.

Revoluţia Greciei, aşa cum era de aşteptat, a fost iniţial condamnată de Sfânta Alianţă. Cu toate acestea, succesele emblematice ale revoluţiei naţionale între anii 1821 - 1824, rezistenţa impresionantă a revoluţionarilor, în ciuda dificultăţilor din perioada 1825-1827, precum şi mişcarea unică a filoelenismului european care a inspirat pe cei mai rafinaţi oameni ai continentului să se declare solidari cu lupta grecilor pentru libertate, sacrificându-şi de multe ori averile şi propriile vieţi pentru împlinirea acestui ţel, au făcut ca Rusia, Anglia şi Franţa să formeze Tripla Alianţă, în iulie 1827.

După aceea, a urmat Bătălia de la Navarino, din 20 octombrie 1827, unde flota turco-egipteană a fost distrusă, ceea ce a confirmat definitiv rezultatul victorios al acestei lupte unice în eroism, pe care au dus-o strămoşii noştri împotriva Imperiului Otoman.

II. Un rol determinant în acea luptă sfântă pentru ortodoxie şi pentru patrie, din anul 1821, l-au jucat grecii din străinătate, dar în special cei de la Odessa, Viena, Sankt Petersburg, Paris, Belgrad, Trieste şi multe alte cercuri elene din diaspora, care s-au alăturat cu entuziasm şi abnegaţie fraţilor răzvratiţi. În acelaşi timp, prin acţiunile lor personale, au contribuit în mod decisiv la răspândirea valorilor filoelene în multe colţuri ale continentului european. Această contribuţie mare a grecilor din diaspora n-a fost uitată de Grecia de azi. Dimpotrivă, patria se va simţi veşnic recunoscătoare.

III. În prezent, Grecia este o putere a păcii şi a securităţii în Balcani şi în Marea Mediterană de Sud-Est, o putere care respectă prin fapte şi fără excepţii dreptul european şi internaţional, în totalitate. Aşadar, caută prietenie şi cooperare cu toţi vecinii săi, în timp ce aspiră, în calitate de membru integrant al Uniunii Europene şi al nucleului dur al zonei euro, să participe activ la construirea unei Europe federale, susţinând democraţia reprezentativă, precum şi respectarea statului de drept şi, în mod predominant, a dreptului social.

IV. Aceste principii, care definesc cu stabilitate şi consecvenţă comportamentul internaţional al ţării noastre faţă de toţi, influenţează mai departe relaţiile noastre individuale cu ţările vecine în modul următor:

a. Referitor la Turcia, dorim raporturi de prietenie şi de bună vecinătate. Dar prietenia şi relaţiile de bună vecinătate cu Turcia, precum şi perspectiva ei europeană - pe care noi, grecii, o promovăm - depinde de respectarea deplină a întregului drept internaţional şi european. Şi, mai presus de toate, depinde de respectarea deplină a Tratatului de la Lausanne, Tratatul de la Paris din 1947 şi a Dreptului Mării, care supune Turcia unor reguli general acceptate în Dreptul Internaţional şi aplicabile în totalitate, şi nu în mod selectiv.

Mai mult, Tratatul de la Lausanne, care stabileşte graniţele, teritoriul şi suveranitatea Greciei şi a Uniunii Europene, nu poate fi revizuit nici actualizat şi este absolut precis fără a lăsa «zone gri». Date fiind toate acestea, Turcia trebuie să înţeleagă şi să respecte faptul că Grecia şi Uniunea Europeană promovează perspectiva ei europeană, dar, în acelaşi timp, au voinţa şi puterea de a-şi apăra imediat şi în mod eficient frontierele, teritoriul şi suveranitatea.

b. Cu privire la Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Susţinem calea aderării a FYROM la NATO şi la Uniunea Europeană. Totuşi, din respect faţă de istorie, de dreptul internaţional şi de acquis-ul comunitar, o astfel de situaţie necesită o soluţie pe tema numelui care va oferi toate garanţiile necesare împotriva oricărui iredentism.

Prin urmare, există doar o singură modalitate ca FYROM să fie integrată în NATO şi în UE - în primul rând, o revizuire a constituţiei, care semnalează respectul pe care Grecia, Uniunea Europeană şi NATO îl manifestă faţă de ordinea juridică şi faţă de statul de drept în general; în al doilea rând, un acord care va cuprinde toate garanţiile de eliminare a iredentismului de care am menţionat anterior.

c. De asemenea, este de datoria noastră continuă să nu uităm Ciprul. Pentru "Megalonisos", Insula Cea Mare, care se mai confruntă cu tragedia ocupaţiei militare turceşti, va trebui asigurată o soluţie echitabilă şi viabilă, care va respecta pe deplin dreptul internaţional şi european, primar şi secundar, o soluţie care, printre altele, va asigura, în mod irevocabil, cu un singur statut internaţional şi suveranitate deplină, un stat membru al Uniunii Europene şi al zonei euro, un stat liber de trupe de ocupaţie şi de garanţii din partea terţilor care sunt în conflict evident cu conceptul de suveranitate, conform acquis-ului comunitar.

În concluzia acestui mesaj prilejuit de sărbătorirea Zilei naţionale, 25 martie, aş dori să exprim încă o dată recunoştinţa poporului grec faţă de diaspora greacă de pretutindeni, deoarece elenismul din diaspora, parte integrantă şi valoroasă a naţiunii noastre, a contribuit atât de mult pentru ca patria să-şi poată urma «cursul istoric», conform moştenirii şi destinului său.

Suntem siguri că va avea aceeaşi contribuţie, dacă nu şi mai mare, astfel încât poporul şi neamul nostru să răspundă cum se cuvine marilor provocări ale viitorului."

Onorat fiind de posibilitatea de a prezenta mesajul Excelenţei Sale, domnul Prokopios Pavlopoulos, preşedintele Republicii Elene, prilejuit de împlinirea a 197 de ani de la începutul Revoluţiei Elene din 1821, în calitate de preşedinte şi deputat al Uniunii Elene din România, transmit la rândul meu un călduros la mulţi ani grecilor şi filoelenilor de pretutindeni!