Parliamentary debates

Doamna Camelia Gavrilă:

"Reflecţii, lecţii şi consecinţe deschise de Centenarul Marii Uniri"

La sfârşit de an fiecare dintre noi trecem în revistă principalele reuşite, activităţi realizate, împliniri şi neîmpliniri, pentru a constata evoluţia, aspectele îmbunătăţite sau nivelul la care ne aflăm pe diferite paliere - politice, sociale, economice, culturale. În acelaşi sens, un partid politic face o analiză internă pentru a evalua modul în care se poziţionează în relaţie cu cetăţenii pe care îi reprezintă prin politici publice adecvate, decodifică mesajele acestora şi îşi reconfigurează demersurile.

Dincolo de bilanţuri politice sau economice, de subiectivităţi, cred că ar fi util să căutăm răspunsuri la întrebarea: Care sunt lecţiile istoriei şi cele mai importante concluzii pentru România, la final de an Centenar?

Luna decembrie reprezintă un prilej de sărbătoare pentru România, fie că vorbim despre Unirea de la Alba Iulia sau despre libertatea ce se năştea pe străzile Bucureştiului acum 29 de ani. Anul 2018 este mai mult decât atât, pentru că Centenarul înseamnă un moment de reflecţie profundă pentru societatea românească, ce trebuie să cuprindă toate marile provocări, întâmplări, evenimente faste sau nefaste, progrese ale României în cei 100 de ani, dar trebuie să reprezinte şi pragul temporal care să determine proiectarea şi asumarea altor strategii şi realizări concrete pentru viitor.

În anul Centenarului, întreaga ţară, toate judeţele, dar mai ales marile oraşe din România s-au remarcat cu proiecte inedite, menite să amintească de această sărbătoare, să evoce, să comemoreze şi să fie promotorii direcţi ai evenimentului naţional.

Capitala României a găzduit inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului, simbol naţional şi spiritual, reper arhitectural deosebit, care aminteşte de vocaţia creştină a poporului român, de credinţa care l-a susţinut în momentele aspre ale istoriei. Catedrală Patriarhală, construită la mijlocul secolului al XVII-lea (1656-1658), neîncăpătoare acum, a fost iniţial o biserică mănăstirească, locaş de credinţă şi spirit, care şi-a lărgit semnificaţiile şi menirea. Construcţia unei noi catedrale are, pe lângă sensul spiritual, şi o motivaţie socială, prin faptul că poate găzdui ceremonii, comemorări, aniversări cu caracter naţional sau internaţional, evenimente religioase şi culturale, congrese, conferinţe, adunând oameni şi idei sub cupola spiritualităţii. Finanţarea acestei construcţii-simbol a fost realizată cu sprijinul instituţiei patriarhale, prin fonduri venite de la Guvernul României sau donaţii private. Proiectul este într-o stare avansată a lucrărilor, dar trebuie susţinut în continuare, finalizate interioarele, mozaicurile, picturile, dar şi amenajarea parcului din jurul Catedralei, spaţiile verzi din inima Bucureştiului fiind astfel susţinute în armonia naturii cu valorile creaţiilor omeneşti.

La Alba Iulia, cele mai spectaculoase investiţii dedicate Centenarului Marii Uniri sunt reprezentate de Monumentul Unirii şi de Podul Unirii. Monumentul Unirii este simbolizat prin patru cruci care se unesc în partea superioară, semnificând unirea celor patru provincii româneşti la 1 Decembrie 1918, iar Podul Unirii uneşte atât fizic, dar mai ales la nivel simbolic Monumentul Unirii şi Catedrala, unde a avut loc ceremonia de încoronare a reprezentanţilor Casei Regale.

Unul dintre cele mai importante demersuri realizate pentru Iaşi în anul Centenarului a fost reprezentat de momentul în care Camera Deputaţilor a adoptat, cu 238 de voturi pentru, Proiectul de lege pentru declararea municipiului Iaşi drept "Capitală istorică" a României, recunoaştere a rolului istoric şi cultural profund al oraşului în care s-au consumat evenimente majore asociate cu toate cele trei momente şi trepte ale Unirii - 1600, 1859 şi desăvârşirea idealului de unitate naţională în 1918. La toate acestea se adaugă numeroase activităţi, programe culturale, educaţionale, proiecte locale, dezbateri academice, concerte de ţinută artistică înaltă, lansări de carte, de albume şi colecţii filatelice, care au accentuat importanţa Centenarului. Aceste activităţi vor continua cu sprijinul nostru, al Parlamentului, cu implicarea activă a ministerelor de resort şi a autorităţilor locale până în anul 2022. Dar, mai mult decât atât, anul 2018 este anul în care autostrada Unirii a devenit, prin legea adoptată, o certitudine şi un început irevocabil pentru un proiect major, aşteptat de mult timp. Întâmplător sau nu, la 100 de ani de la Marea Unire, Moldova urmează să fie conectată concret cu restul ţării. Decizia, deşi târzie şi dificilă, este totuşi memorabilă, iar proiectul în sine este unul dintre cele mai ambiţioase proiecte ale românilor din ultimii ani, o condiţie logică a dezvoltării regiunii în plan economic, social, turistic, antreprenorial.

Centenarul aduce numeroase lecţii la care este necesar să reflectăm, pe care trebuie să le avem în vedere atunci când proiectăm strategii pe termen mediu şi lung. Trebuie să fim conştienţi de valorile naţionale, de identitatea noastră, de modelele trecutului, dar şi de paşii pe care îi mai avem de parcurs, acum când România se pregăteşte să preia, pentru şase luni, începând cu 1 ianuarie 2019, Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, când ţara noastră are drumul deschis spre spaţiul Schengen - evenimente unice, dense în semnificaţii şi consecinţe politice, începând cu anul 2019.

Concluzii, sensuri, ecouri...

• 1. România Mare, astăzi, nu mai există în aceeaşi ipostază geografică. Din punct de vedere teritorial, în 100 de ani de istorie complexă, deseori tragică, România a pierdut numeroase teritorii în urma conflagraţiilor mondiale şi a tratatelor semnate.
• 2. În anul Centenarului trebuie să conştientizăm că avem nevoie de lideri autentici, patrioţi, cu un profund crez naţional, dar şi european, cu pragmatism al acţiunii, vizionari şi preocupaţi de formarea noilor generaţii. Rămân ca modele unice personalităţi, precum: N. Bălcescu, M. Kogălniceanu, Al. I. Cuza, Regele Carol I, Regele Ferdinand, precursori sau făuritori ai Marii Uniri, susţinători ai idealurilor naţionale de unitate.
• 3. Anul Centenarului ne reaminteşte faptul că lucrurile valoroase, înălţătoare se pot realiza prin credinţă, caracter, stăruinţă, dar mai ales prin sacrificii. De aceea, istoria trebuie să fie o disciplină esenţială de studiu în şcoală, lecţie vie a trecutului pentru elevi, curs academic pentru tineri, element fundamental pe drumul educaţiei pentru valori, al formării personalităţii tinerilor.
• 4. A patra lecţie este cea a unităţii. Când cele mai importante forţe ale ţării - de la partide politice, categorii sociale, minorităţi, oameni de cultură, oameni simpli, elite - se unesc în jurul unui deziderat comun, nimic nu mai poate sta în calea realizării unui ideal, a unui vis posibil. Această unitate se regăseşte, din păcate, tot mai greu în societatea actuală, fragmentată şi polarizată. Patriotismul se transmite, se învaţă, se trăieşte.
• 5. Patriotismul nu trebuie să rămână doar la nivel declarativ deoarece este parte din formarea completă şi complexă a unui român. Progresul unei naţii ţine de nivelul de educaţie şi cultură, de calitatea şcolilor şi a investiţiei în tineri, pentru că în momente semnificative istorice şi politice rolul elitelor, al oamenilor învăţaţi a fost esenţial pentru ţară.
• 6. Educaţia a fost şi rămâne pilonul cel mai important într-o comunitate, iar excelenţa în învăţământ trebuie să fie prioritară pentru decidenţii politici.

În anul Centenarului, România trebuie privită cel puţin din trei perspective semnificative care creionează o imagine completă a momentului:

• palierul politic: luptele politice se dau în campaniile electorale, dar dincolo de aceste momente, atenţia şi energia trebuie orientate spre proiecte transpartinice, care să promoveze interesul cetăţeanului. Avem nevoie de o politică centrată pe cetăţean, infuzată de responsabilitate, solidaritate interumană şi decenţă.
• palierul educaţional: o ţară sănătoasă este o ţară educată, în care şcoala, ştiinţa, cunoaşterea sunt valori fundamentale. Aşadar, avem nevoie de o educaţie centrată pe elev şi student, valorizând unicitatea fiinţei umane aspiraţiile şi potenţialul fiecărui individ.
• palierul economic: România are nevoie de investiţii substanţiale în domeniile economiei, infrastructurii, de politici fiscale, de o viziune antreprenorială, care să asigure dezvoltarea sustenabilă de tip european. Avem nevoie de o economie centrată pe o dezvoltare durabilă, în corelaţie cu evoluţiile europene şi cu provocările secolului al XXI-lea.

Centenarul Marii Uniri a fost un an al celebrării, al reflecţiei, al gesturilor simbolice, dar lecţiile trecutului pot şi trebuie să fie convertite în lecţii ale prezentului, astfel încât să putem construi pentru generaţiile viitoare o Românie puternică, unită, independentă, demnă, conştientă de valorile ei, aflată dincolo de mitizări şi legende, o ţară europeană ancorată în actualitate, aşa cum o descoperim constant în curgerea timpului istoric, în cărţile de istorie.