Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Dacă sănătate nu e, nimic nu e!"

Proiectul meu de lege privind introducerea educaţiei pentru sănătate ca disciplină obligatorie de studiu în unităţile de învăţământ predată de personal specializat a primit avizul favorabil al Comisiei de sănătate şi urmează să intre la vot în plen. Consider că acest proiect va realiza trei obiective majore: educaţie autorizată realizată de personal specializat, impact la nivel populaţional prin includerea unui procent ridicat din populaţia tânără mai receptivă la dobândirea de informaţii, cel puţin prin prisma rigorilor de evaluare din învăţământ, eficienţa concretizată în eliminarea comportamentelor de risc şi adoptarea comportamentelor profilactice şi sanogene cu efecte benefice atât asupra speranţei de viaţă şi a calităţii vieţii, cât şi asupra reducerii cheltuielilor din sistemului sanitar. Totodată vreau ca educaţia pentru sănătate să fie finanţată din taxa de viciu, a cărei valoare se situează la 1.262.160.403 lei.

10 motive pentru necesitatea orelor de educaţie pentru sănătate în unităţile de învăţământ:

1. locul 1 în Europa la mortalitate cauzată de întreruperi de sarcină;

2. locul 1 în lume la abandonul de copii în maternităţi;

3. locul 1 în lume la rata mortalităţii infantile;

4. locul 1 în Europa şi 2 în lume la avorturi primitive

5. locul 1 în Europa la bolnavii de hepatită B şi C;

6. locul 1 în Europa şi 3 la nivel mondial la bolnavii de tuberculoză;

7. locul 1 în Europa la cancerul de col uterin;

8. locul 1 în lume la incidenţa bolilor cardio-vasculare;

9. ultimul loc în Europa la donatori de organe;

10. ultimul loc în Europa la prevenirea gripei.

Dacă aceste motive nu sunt suficiente, vă reamintesc că sunt în continuă creştere comportamentele de risc la tineri, precum consumul de alcool şi droguri, reflectate în creşterea absenteismului, abandonului şcolar şi a delincvenţei juvenile. Educaţia necorespunzătoare în domeniul sănătăţii reproducerii a dus la creşterea comportamentelor sexuale de risc legate atât de vârsta începerii vieţii sexuale, lipsa mijloacelor de protecţie sau parteneri multipli, tradusă prin creşterea numărului de mame minore, şi patru nedorite locuri fruntaşe la nivel european şi mondial: mortalitate prin avort, mame minore, abandon de copii în maternităţi şi mortalitate infantilă.

Chiar dacă ministerul educaţiei vrea să se spele pe mâini ca Pilat din Pont de această materie, motivând că lucrurile acestea trebuie să aparţină familiei, noi apreciem că de multe ori în zonele defavorizate, şi nu numai, aceste cunoştinţe lipsesc chiar părinţilor.

Temele educaţiei pentru sănătate sunt variate, iar cererile numeroase ale părinţilor şi elevilor pentru introducerea acestei materii justifică pe deplin acest demers legislativ, alături de cele 10 recorduri negative înregistrate în România şi de cele cinci comportamente de risc întâlnite frecvent în rândul românilor:

- fumatul - incidenţa acestuia este în creştere, în special la grupa de vârstă de 18-19 ani, şi s-a ajuns ca o treime din femeile cu vârste cuprinse între 15 şi 44 de ani şi mai mult de jumătate din bărbaţii de aceeaşi vârstă să fie fumători activi;

- consumul de alcool e în creştere la tinerii adulţi şi în special la tinerele femei şi s-a ajuns ca un sfert din femei şi trei sferturi din bărbaţi să consume în fiecare zi alcool;

- comportamentul sexual (precoce, cu parteneri multipli, neprotejat, mame minore, avorturi la cerere) - cele 8500 de mame minore din fiecare an ne situează pe primul loc în Europa. S-a ajuns la situaţia în care, din 1000 de femei care nasc, 43 sunt minore. Mamele minore au risc crescut de avort, iar dacă reuşesc să ducă sarcina până la capăt există riscul major ca nou-născutul să fie abandonat, iar tânăra mamă să aibă dificultăţi de integrare socială. Cei peste 40000 de copii abandonaţi în România la care se adaugă alţi 300000 lăsaţi în grija rudelor sunt dovada amplorii acestui fenomen;

- comportamentul alimentar - se estimează că peste 50% din populaţia României este supraponderală datorită comportamentului alimentar nesănătos şi sedentarismului, iar alimentaţia reprezintă un important factor de risc pentru afecţiuni cardiovasculare şi metabolice.

- comportamente preventive sau mai precis absenţa lor - controalele medicale de rutină sunt deficitare, inclusiv pentru screeningul cancerului de col uterin, unde mai puţin de o cincime din femei şi-au efectuat vreodată un test, iar mai puţin de jumătate dintre femeile cu vârste cuprinse între 15- 44 de ani nu cunosc sau nu aplică tehnici simple palpatorii pentru depistarea precoce a cancerului mamar.

Le reamintesc oficialilor că educaţia pentru sănătate este obligatorie în multe ţări europene, începând din clasa întâi până într-a douăsprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de dezvoltare programe şi materiale didactice adecvate vârstei, şi existenţa acestei materii de învăţământ se vede în tipul şi incidenţa diverselor patologii.

Sper doar ca acest proiect legislativ să nu fie sacrificat doar pentru că vine din partea opoziţiei.