Parliamentary debates

Domnul Alexandru Nazare:

"Acordul de Parteneriat 2014-2020 - un nou episod «Dosarele X»"

Pentru perioada 2014 - 2020, România ar avea la dispoziţie aproximativ 39,887 miliarde de euro fonduri europene, dintre care 21,8 miliarde de euro fonduri structurale şi de coeziune. Deşi nu este o sumă deloc de neglijat, se pare că Guvernul, în speţă Ministerul Fondurilor Europene, tot nu reuşeşte să obţină nota de trecere pentru a putea utiliza aceste fonduri. Astfel, după ce a fost respins de Comisia Europeană în nenumărate rânduri, Acordul de Parteneriat, documentul pe baza căruia România ar trebui să absoarbă aceste fonduri nerambursabile, a rămas în continuare o ciornă fără viziune generală şi fără indicatori de rezultat.

După ce autorităţile europene au sancţionat plagiatul după Recomandările Specifice de Ţară sau lipsa de viziune şi de orientare strategică spre rezultate, precum şi lipsa unor ţinte cuantificabile, Guvernul se prezintă acum cu o aşa-zisă formă finală a documentului, care nu numai că nu a fost dezbătut public cu toate entităţile interesate, dar nici măcar nu răspunde criticilor Comisiei Europene.

Mai mult, avem iarăşi un document stufos din care jumătate este dedicată unei ample descrieri a situaţiei actuale şi doar 20 de pagini din 200 descriu în linii mari ce vrem să facem cu aceste fonduri europene. Suntem mai degrabă în faţa "Dosarului x", întrucât avem în continuare exprimări de tipul "alocarea x %" şi "figura X".

Nu există un obiectiv general sau indicatori de progres, însă este stabilit foarte clar cum se vor împărţi banii în USL, pentru că avem deja stabilite Autorităţile de Management şi Organismele Intermediare. Aşadar, singura prioritate a premierului şi a ministrului Teodorovici este sifonarea banilor către baroniada locală a USL. Aşa se explică şi celebra replică "l-aţi uitat pe sport", un ordin al baronilor locali către Victor Ponta, transmis de acesta mai departe ministrului Teodorovici. Aceeaşi este explicaţia şi pentru problema arzătoare identificată în materie de infrastructură: "lipsa şoselelor de centură în majoritatea oraşelor mici şi a satelor"! Aşadar, nu avem nevoie de autostrăzi, căi ferate, dar ne trebuie şosele de centură la sate!

Comisia Europeană ne reproşa că avem priorităţi prea larg definite şi că nu avem o orientare spre rezultat. Să vedem însă cum a decis Guvernul Ponta să răspundă acestor critici.

Rezultatele pe care şi le propun autorităţile noastre în ceea ce priveşte competitivitatea şi stimularea IMM-urilor sunt:

• dezvoltarea durabilă a economiei româneşti, reflectată în creşterea activităţii economice informale şi a ocupării forţei de muncă în toate regiunile mai puţin dezvoltate din România;
• un procent mai mare de ocupare a forţei de muncă în sectoarele competitive din industrie şi în sectoarele de servicii cu valoare adăugată mai mare;
• contribuţie mai mare la creşterea şi ocuparea forţei de muncă din partea IMM-urilor;
• dezvoltarea comerţului internaţional;
• îmbunătăţirea sustenabilităţii mediului în sectorul afacerilor.

Nici în ceea ce priveşte combaterea şomajului rezultatele pe care şi le propune Guvernul Ponta nu sunt clar detaliate sau cuantificate: activitate economică sporită şi un grad mai mare de ocupare a forţei de muncă, în special în regiunile mai puţin dezvoltate ale României şi în zonele rurale.

În privinţa criticilor referitoare la structura instituţională, cea prin care, mai nou, domnul Dragnea se ocupă şi de agricultură, iar infrastructura de transport este împărţită politic între PSD şi PNL, noul Acord nu numai că nu reuşeşte să vină cu o explicaţie coerentă, dar nici măcar nu există o preocupare în acest sens. Există, în schimb, o preocupare pentru noi sisteme informatice, urmând a fi dezvoltate trei noi astfel de sisteme, deşi avem deja şase!

De asemenea, Masterplanul pentru transport, domeniul pentru care se vor aloca cele mai multe fonduri în perioada 2014 - 2020, este în continuare nefinalizat, astfel că în Acord avem doar o descriere sumară a situaţiei actuale şi o propunere de a finanţa infrastructura urbană de pe reţeaua TEN-T, în loc de infrastructura rutieră!

Ciorna stufoasă cu care Guvernul se prezintă în faţa Comisiei Europene face intens referire la modelul polonez, susţinând că a fost inspirat şi este similar. Similaritatea este însă inexistentă, atât timp cât în perioada 2007 - 2013 Polonia a alocat 25% din fonduri direct către regiuni, prin Programe Operaţionale specifice, iar pentru 2014-2020 alocarea va fi de aproximativ 45%.

De asemenea, în 2007 - 2013 Polonia a stabilit un program special pentru regiunea cel mai puţin dezvoltată a ţării, pentru a reduce decalajele din interior, iar acum va avea un program special pentru regiunea care se apropie cel mai mult de media UE. În schimb, în ciuda similarităţii invocate de Guvern, propunerile domnului Teodorovici nu prevăd programe speciale pentru Moldova, Oltenia sau pentru Bucureşti-Ilfov.

Dacă tot urmau modelul polonez, programele operaţionale ar fi trebuit să fie deja în consultare. Guvernul Poloniei a aprobat pe 8 ianuarie atât Acordul de Parteneriat, cât şi şase din programele operaţionale. În timp ce în iulie 2013 Polonia demara consultarea publică, ministrul Teodorovici abia în noiembrie organiza focus-grupuri şi chestionare online.

România riscă să repete aceleaşi greşeli ca pentru perioada 2007-2013: programe aprobate cu întârziere de către Bruxelles, potenţiali beneficiari care nu ştiu ce proiecte ar putea să pregătească, un sistem de implementare greoi şi ineficient.

Superficialitatea şi întârzierea cu care Guvernul Ponta gestionează programarea 2014-2020 o să ducă România în situaţia în care nu va absorbi niciun euro în anul 2014 din viitorul buget. Guvernul mai are două luni la dispoziţie pentru a elabora un document care să arate clar cum are de gând România să utilizeze fondurile europene. Aşadar, în loc de lamentări cu privire la suma mică alocată României, bani pe care oricum nu ştim pe ce să îi cheltuim, dar ştim cine îi va cheltui, PDL solicită premierului Ponta şi ministrului Teodorovici să lanseze consultări extinse cu toate forţele politice, cu mediul de afaceri şi cu societatea civilă, în urma cărora să avem un Acord care să răspundă interesului naţional şi priorităţilor de dezvoltare ale României.