Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 1, 2014
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.40/2014
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 1, 2014 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 1, 2014
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.32 | Dan Bordeianu - declaraţie politică intitulată "Un deceniu de la aderarea României la NATO"; | ![]() |
||
|
"Un deceniu de la aderarea României la NATO" În urmă cu un deceniu, pe 29 martie 2004, România a devenit stat-membru cu drepturi depline al NATO, cea mai puternică alianţă politico-militară de după cel de-al Doilea Război Mondial, pilon de bază al securităţii continentului european şi al securităţii internaţionale. Alături de partenerii săi, NATO s-a implicat în promovarea unor valori fundamentale precum democraţia, libertatea individuală, supremaţia legii, economia de piaţă, rezolvarea pe cale paşnică a disputelor, deschidere şi transparenţă. Sistemul colectiv de apărare este şi va rămâne principalul obiectiv al NATO. În vederea menţinerii securităţii statelor membre, este esenţial ca NATO să acţioneze şi în afara graniţelor sale pentru a răspunde ameninţărilor acolo unde acestea apar, contribuind astfel la crearea unui mediu internaţional mai sigur de care să beneficieze şi statele membre. Anul 2004 a marcat integrarea în NATO a 7 state: România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia. Însă, trebuie să precizăm faptul că, România a fost primul stat ex-comunist care s-a alăturat programului Parteneriatului pentru Pace (PpP), cel mai complex format de cooperare al NATO cu statele partenere. Tot în acest an, la 26 ianuarie, s-au împlinit 20 de ani de la aderarea ţării noastre la PpP. Într-un deceniu de apartenenţă la NATO, contribuţia României la promovarea şi asigurarea securităţii colective a fost semnificativă şi apreciată în mod pozitiv de toate statele membre, în special de SUA, cu care avem un parteneriat strategic privilegiat. Ţara noastră a fost prezentă cu resurse umane şi logistice în toate teatrele de operaţiuni în care NATO a fost implicată pentru asigurarea securităţii şi păcii. Participarea ţării noastre în misiunile militare comune din Balcanii de Vest, Afganistan, Irak şi nordul Africii a însemnat peste 40.000 de militari români implicaţi în diverse operaţiuni şi, din păcate, 25 de eroi români căzuţi la datorie, la care se adaugă şi cei 140 de eroi români răniţi şi invalizi. În tot acest deceniu în care prezenţa noastră în structurile politico-militare ale NATO s-a consolidat, militarii români au fost printre cei mai buni ambasadori ai României prin seriozitatea, profesionalismul şi colegialitatea dovedite în misiunile comune alături de partenerii noştri. După un deceniu de la aderarea României la NATO, riscurile şi ameninţările la adresa securităţii continentului european au devenit tot mai pregnante în contextul evenimentelor din Ucraina, soldate cu invazia şi, ulterior, anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă. Conflictele îngheţate din spaţiul Mării Negre, din Abhazia şi Osetia, Nagorno-Karabah, Transnistria şi, recent, Crimeea - reprezintă tot atâtea riscuri şi ameninţări pentru securitatea regională şi europeană. În acest context tensionat de ameninţări militare, misiunea României, de a securiza frontiera externă a NATO şi UE, devine tot mai importantă. Aderarea României la spaţiul Schengen, precum şi semnarea Acordului de asociere a Republicii Moldova la UE, preconizat pentru luna iunie 2014, vor cataliza rolul ţării noastre în promovarea securităţii europene în zona Mării Negre, prin sprijinirea Ucrainei şi Republicii Moldova pe drumul spre integrarea lor în structurile euroatlantice. |



