Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2015
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.23/2015
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2015 |
Sittings of the Chamber of Deputies of February 24, 2015
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ||||
![]() |
1.32 | Dorel Covaci - intervenţie intitulată "Emilia Comişel - doamna cântecului popular"; | ![]() |
||
|
"Emilia Comişel - doamna cântecului popular" Să nu uităm niciodată să ne amintim de oamenii noştri de valoare! Doamna profesor universitar, Emilia Comişel, a fost una dintre marile personalităţi ale culturii româneşti. Strălucită reprezentantă a folcloristicii româneşti, recunoscută unanim pe plan naţional şi internaţional, doamna profesor universitar ar fi împlinit pe 28 februarie 102 ani. Născută în 1913, la Ploieşti, a fost cuprinsă de mic copil de dragostea pentru muzică, lucru ce s-a amplificat în timp, ajungând până la devoţiunea totală faţă de muzică, în general, şi faţă de cântecul popular, în mod deosebit. Dedicată cu toată fiinţa sa acestei pasiuni, doamna prof. univ. Emilia Comişel a stat mereu alături de discipolii săi, rupându-şi din timpul său preţios ore sau poate zile întregi pentru a le transmite moştenirea cea mai de preţ: folclorul românesc. Profesor universitar renumit, cercetător etnomuzicolog, care a prestat o muncă de pionierat într-un domeniu extraordinar de frumos, dar greu de abordat din cauza complexităţii fenomenului muzical, dascăl cu experienţă ce a ştiut să-şi apropie studenţii, iniţiindu-i în tainele culturii populare orale, analist atent al domeniului, opiniile şi recenziile sale concretizându-se în numeroase cărţi de specialitate, preşedinte de juriu la cele mai importante festivaluri şi concursuri folclorice, descoperitor de tinere talente şi formator de cariere artistice în domeniul muzicii populare, peste tot pe unde mergea, oamenii o aşteptau cu o bucurie nemărginită, căci ştia să vorbească pe înţelesul fiecăruia. Demnă urmaşă a ilustrului profesor Constantin Brăiloiu, părintele etnomuzicologiei româneşti, doamna Emilia Comişel a luat parte la numeroase cercetări de teren alături de mentorul său, întreprinse de Şcoala Sociologică a lui Dimitrie Gusti, a fost cercetător principal la Institutul de Etnografie şi Folclor Constantin Brăiloiu al Academiei Române şi la Institutul de Studii Sud-Est Europene, profesor universitar la Catedra de Folclor a Conservatorului din Bucureşti, membru al Consiliului Internaţional de muzică populară, al Societăţii Internaţionale de Muzicologie, al Societăţii franceze de antropologie, al comitetului de organizare a Festivalului Balcanic de Cântece şi Jocuri etc. A fost una dintre cele mai harnice culegătoare de folclor. A notat peste 9.000 de melodii populare însoţite de un bogat material audio, a publicat numeroase cărţi în ţară şi străinătate, a participat cu lucrări la congrese interne şi internaţionale de profil, a realizat emisiuni radiofonice şi de televiziune. A publicat nenumărate studii şi cărţi despre folclorul din ţinutul Pădurenilor, Dobrogea, Vrancea, Moldova, Valea Timocului, Banatul Voievodinei şi, nu în ultimul rând, zona Făgetului (Timiş), un ţinut de suflet pentru Domnia Sa. Legătura specială cu zona Banatului s-a concretizat şi prin participarea ca preşedinte al juriului la toate ediţiile Concursului "La porţile dorului", organizat la Făget, şi prin publicarea, împreună cu personalităţi ale culturii locale, Ion Căliman şi Ioan Olteanu, a unor culegeri folclorice. A iniţiat şi a susţinut lucrările Cercului Ştiinţific de Folclor din cadrul Universităţii de Vest Timişoara şi a publicat mereu studii în paginile anuarului "Folclor Literar". Pe lângă faptul că a înfăptuit o operă de editor şi o operă exegetică, a desfăşurat şi o activitate complexă de popularizare a tezaurului folcloric românesc, de promovare a interpreţilor talentaţi ai cântecului popular. În domeniul folclorului, doamna Emilia Comişel este un cert punct de referinţă atât în ţară, cât şi în lume. Prezenţa sa în celebrul dicţionar "Who`s who in the world" certifică acest fapt. Numeroasele diplome primite de la Academia Română, organizaţii şi fundaţii care promovează folclorul au răsplătit oarecum munca sa de o viaţă. Adevărata sa răsplată ar fi păstrarea şi respectarea a ceea ce avem noi, românii, mai scump: tradiţia populară. O femeie cu o bogăţie sufletească imensă, pe care am avut norocul şi onoarea de a o cunoaşte, a trăit extrem de modest şi cumpătat, un om fermecător, plin de lumină, o femeie mică de statură, dar cu suflet mare şi bun, energică, veselă, pasionată, disciplinată, plină de dragoste şi altruism, sociabilă, deschisă, spontană, gata permanent de replică şi de acţiune, hotărâtă, chiar tenace, cu o rezistenţă fizică de invidiat. Doamna Emilia Comişel a trecut la cele veşnice în 18 aprilie 2010. Cu veşnică recunoştinţă, ne rugăm pentru odihna şi pacea sufletului său şi nu o vom uita niciodată pe cea care a fost "miez şi răsad" pentru cultura populară românească. |



