Parliamentary debates

Domnul Vasile-Cătălin Drăguşanu:

"Prevenirea consumului de etnobotanice în rândul tinerilor"

În ultimul timp apar tot mai multe informaţii în presa din România despre copii şi tineri adolescenţi care ajung la unităţile de primiri urgenţe, după ce au consumat substanţe cu proprietăţi psihoactive, denumite popular etnobotanice.

Îngrijorător este că, la nivel naţional, astfel de cazuri tind să ia din nou amploare după o perioadă de aparentă linişte.

Medicii toxicologi afirmă că numărul de copii consumatori de etnobotanice este în creştere, iar consumul acestor substanţe este mai periculos decât consumul de droguri ilegale. Grav este faptul că efectele cauzate de folosirea acestor substanţe nu sunt cunoscute, iar medicii sunt în dificultatea de a aplica un tratament corespunzător.

În anul 2014, spitalele din Moldova au înregistrat 858 de urgenţe cauzate de consumul de droguri, însă vorbim doar despre cazurile care au ajuns la spital, nu de toţi consumatorii, iar la nivelul judeţului Neamţ, în decursul aceluiaşi an, au fost înregistrate 26 de cazuri, cel mai mic pacient fiind în vârstă de 16 ani.

După ce tradiţionalele "magazine de vise" au fost interzise, comercianţii de prafuri şi ierburi halucinogene au profitat că în lista substanţelor interzise sunt doar 36 interzise expres prin lege, ei introducând pe piaţa din România substanţe care nu sunt cuprinse în această listă sau, mai grav, sunt comercializate ca îngrăşământ pentru plante sau plante pentru odorizarea camerelor.

Peste 95% din aceste produse, vândute prin magazinele de profil şi pe internet, prezintă un pericol real pentru sănătatea fizică şi psihică a consumatorilor. Consumul cronic de astfel de mixuri din plante generează reacţii grave în organism, aducând consumatorul aproape de stadiul nebuniei.

În opinia mea, acest fenomen nu trebuie lăsat să evolueze şi trebuie să conştientizăm pericolul extinderii acestuia, deoarece efectele sunt devastatoare pe termen lung pentru societate, mai ales că vorbim despre generaţiile tinere care ar trebui încurajate să nu îşi compromită studiile, formarea profesională şi relaţiile interpersonale.

Instituţiile statului ar trebui să regândească implementarea proiectelor de prevenire a consumului de droguri prin colaborarea tuturor ministerelor ce au competenţă pe acest sector, deoarece centrele de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog par a fi depăşite în a implementa cu succes programele existente, din considerente financiare şi de personal.

Consider că instituţiile de învăţământ, în colaborare cu medicii, psihologii şi chiar cu poliţia, ar trebui să colaboreze mai intens pentru combaterea acestui flagel. Ar fi interesant de aflat şi de unde continuă tinerii să aibă acces la astfel de substanţe, având în vedere că, teoretic, comercializarea acestora este strict interzisă prin lege.