Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of March 1, 2022
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.28/2022
Video - Flash & IOS
| You are here:: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of March 1, 2022 |
Sittings of the Chamber of Deputies of March 1, 2022
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.32 | Raisa Enachi - declaraţie politică având ca temă "Independenţa justiţiei şi integritatea SIIJ"; | ![]() |
||
|
"Independenţa justiţiei şi integritatea SIIJ" În cadrul Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, din care fac parte, s-a dezbătut Proiectul de Lege privind desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie, bine cunoscută în spaţiul public ca SIIJ. Conform proiectului de lege, competenţele SIIJ vor fi transferate, de fapt, unei noi structuri, denumită "sistem inspirat de modelul Parchetului European". În total, au fost depuse 81 de amendamente şi au fost aprobate, cu majoritate de voturi, doar cele care vizau aspectele de tehnică legislativă, nu şi cele de substanţă. A fost propus un raport de adoptare, în forma prezentată şi asumată de către Guvern, raport ce a fost votat cu 18 voturi pentru şi 7 voturi contra. Forma legislativă propusă a necesitat ajustări tehnice semnificative, dar ce este de punctat este faptul că argumentele obiective şi pertinente nu au putut fi prezentate în mod corespunzător. Prin urmare, fie procurorii şi judecătorii sunt cercetaţi de către noua structură de anchetă, fie nu se doreşte ca justiţia să funcţioneze. Înfiinţarea SIIJ a trecut tot prin Parlament, prin Legea nr. 207/2018 care a modificat şi a completat Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, înfiinţându-se astfel această structură fără personalitate juridică în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, structură care avea competenţa exclusivă de efectuare a urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori, inclusiv procurorii şi judecătorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Ministerul Justiţiei, condus de către domnul ministru Cătălin Predoiu care îşi asumă acest proiect normativ, a făcut publică o serie de date statistice, conform cărora 85,47% dintre procurorii respondenţi şi 72,22% dintre judecători au avizat pozitiv desfiinţarea SIIJ. La aflarea unor asemenea date hotărâtoare, în mod firesc ar fi trebuit să fie cunoscut atât modul în care metodologia de culegere a datelor a fost alcătuită, cât şi criteriile de selecţie a eşantionului reprezentativ pentru acest subiect sensibil. În acest caz, în ciuda aparentei majorităţi, datele prezentate nu pot fi considerate relevante, deoarece în prezent există 117 magistraţi, procurori şi judecători, care au fost condamnaţi definitiv. Un alt aspect deloc de neglijat este avizul dat de către CSM, Consiliul Superior al Magistraturii, unde votul pentru desfiinţarea SIIJ a fost unul foarte strâns, doar 11 voturi pentru, faţă de 8 voturi contra. Ar trebui să ne întrebăm dacă este omeneşte posibil ca 59 de procurori la nivel naţional să gestioneze cele peste 7000 de dosare aflate pe rol în acest moment. În cazul în care acest lucru ar fi posibil, cum ar putea fi verificat acest proces ? Ca să nu mai vorbim despre istoricul dosarelor instrumentate de DNA, instituţie care nu a acceptat niciodată erorile dovedite prin sentinţele instanţelor competente. Din procesul de selecţie a procurorilor ar trebui să fie eliminată orice tendinţă de subiectivitate, pentru a nu se prejudicia corectitudinea proceselor de investigaţii asupra abaterilor judiciare. Independenţa justiţiei este un drept fundamental care trebuie respectat şi menţinut în orice societate democratică, lucru care ne obligă să nu permitem crearea şi acapararea unor asemenea privilegii în România. |


