Parliamentary debates

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

"Investiţiile sunt cu adevărat o prioritate în guvernarea PSD, cu Marcel Ciolacu prim-ministru, fără taxe şi impozite noi"

La nivel naţional, investiţiile totale nete publice şi private au ajuns la 80 de miliarde de lei în primul semestru al acestui an. Relevante sunt însă comparaţiile. Guvernul Ciolacu a făcut investiţii publice cu 50% mai mari decât Guvernul Ciucă, duble faţă de Guvernul Cîţu şi triple faţă de Guvernul Orban.

În privinţa investiţiilor nete în economia naţională, în guvernarea Ciolacu, România a atins o valoare record de 80,3 miliarde de lei, în primul semestru al acestui an. Este mai mult cu 10 miliarde lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 23 miliarde de lei mai mult decât în semestrul 1 din 2022 şi dublu faţă de perioada guvernării 2020-2021.

Toate datele oficiale publicate de Institutul Naţional de Statistică confirmă ceea ce arată şi datele Eurostat şi a evidenţiat şi BNR, respectiv trecerea ţării la un model de dezvoltare bazat pe investiţii. Este necesar acest lucru, iar PSD susţine continuarea investiţiilor masive, pentru că în perioade dificile statul trebuie să ajute economia, care să stimuleze mai departe şi investiţiile private.

Foarte important de relevat în context este că 84% din deficitul bugetar al României a mers către investiţii publice în 2024. Şi astfel se respectă regula de aur a finanţelor publice sustenabile, investiţiile la 8 luni fiind mai mari decât deficitul bugetar primar.

Viziunea şi angajamentul premierului Marcel Ciolacu, dar şi ale PSD sunt că România trebuie să continue investiţiile şi dezvoltarea şi de aceea deficitul bugetar trebuie redus gradual, pentru a ajunge sub 3% din PIB, într-un interval de 7 ani. O astfel de abordare garantează că nu vor fi introduse taxe şi impozite noi. Doar o astfel de abordare ne permite să continuăm ritmul susţinut al investiţiilor şi, lucru foarte important, absorbţia fondurilor europene.

Este un lucru ştiut faptul că fiecare proiect finanţat cu bani europeni impune şi o cofinanţare naţională. Dacă s-ar impune o reducere mai accelerată şi mai drastică a deficitului, s-ar diminua resursele de la bugetul naţional pentru cofinanţarea proiectelor, ceea ce ar duce nu doar la întârzieri, ci şi la pierderea fondurilor europene, cum este în cazul PNRR, unde termenul de finalizare a proiectelor este 2026-2027.

De exemplu, în cazul Autostrăzii Moldovei, finanţarea este asigurată în proporţie de 60% de la bugetul de stat şi 40% din PNRR, componenta împrumuturi. A fost nevoie însă de majorarea cofinanţării naţionale cu câteva procente pentru acoperirea actualizărilor de preţuri necesare, dar şi a lucrărilor neprevăzute survenite.