Parliamentary debates

Domnul Cornel-Mircea Sămărtinean:

"Proiectul de revizuire a Constituţiei - un proiect pentru liniştea baronilor locali şi a clientelei de partid"

Constituţiile postcomuniste ale României par să stea sub dublul semn al partizanatului politic şi al improvizaţiei. Actualul proiect de modificare a Constituţiei nu face nici el excepţie, fiind gândit să reprezinte interesele politice şi penale ale unui grup de oameni politici. Nu întâmplător s-a dorit desemnarea ca premier a persoanei propusă de partidul sau alianţa care a obţinut cel mai mare număr de mandate, conform rezultatului alegerilor.

Curtea Constituţională a stabilit că 26 de articole din proiectul de revizuire a Constituţiei, printre care şi cel privind numirea premierului, sunt neconstituţionale, deci vor trebui înlăturate. În cazul altora, a făcut recomandări de modificare şi de corelare a textelor de lege.

Actualul proces de revizuire a ignorat, deliberat, referendumul din 2009, referendum validat ca atare prin atingerea numărului minim de participanţi. Intenţia noii Constituţii este de a realiza un compromis între menţinerea aproape neschimbată a bicameralismului şi acceptarea unei concesii numerice - Camera Deputaţilor îşi vede dimensiunea limitată la maximum 300 de reprezentanţi. Dincolo de acest gest, proiectul de revizuire menţine un edificiu bicameral care şi-a dovedit limitele. El nu reuşeşte să răspundă la întrebarea elementară legată de rolul şi menirea Senatului însuşi. Seria de articole prin care se sugerează că Senatului îi vor reveni o serie de domenii, spre gestionare, este una mai degrabă formală.

Există un domeniu în care actualul proiect de revizuire intervine, spre a modifica statutul aleşilor. Prin dispoziţiile lui conduce, pe de o parte, la naşterea unei protecţii sporite la nivel procesual penal şi, pe de altă parte, exclude Înalta Curte de Casaţie şi de Justiţie de la judecarea în primă instanţă a cauzelor care îi implică pe parlamentari.

Deşi alegerea directă a şefului de stat este menţinută, relevanţa instituţiei prezidenţiale este afectată sever. În fapt, prin seria de amendamente propuse, noua formă avantajează pe deţinătorul poziţiei de şef al guvernului.

Semnificativă pentru această parlamentarizare a regimului este noua manieră de numire a primului ministru. Preşedintele nu mai are nici o marjă de manevră. El este obligat să acţioneze în acord cu voinţa coaliţiei/partidului care a întrunit cele mai multe voturi.

Deşi au existat puncte de vedere care au sugerat necesitatea modificării mecanismului de adoptare al ordonanţelor de urgenţă, nimic semnificativ nu a fost realizat pe acest plan. Limitarea dreptului la angajarea răspunderii Guvernului la o singură dată pe sesiunea parlamentară nu anulează rolul executivului în materie de legiferare.

Nu mai puţin îngrijorătoare este viziunea referitoare la componenţa Consiliului Superior al Magistraturii. Creşterea numărului de reprezentanţi ai societăţii civile la patru este o modalitate prin care majorităţile politice câştigă o pârghie de influenţare directă. Stipularea constituţională a dreptului adunărilor de magistraţi de a-şi revoca aleşii din CSM conţine un semnal potenţial de intimidare la adresa celor care vor fi parte a organismului de garantare al independenţei justiţiei.

Proiectul de revizuire a Constituţiei în forma actuală îşi probează limitele. Sunt prevăzute articole care ar putea transforma Constituţia României într-un paravan pentru fărădelegile baronilor locali şi a clientelei de partid. Un proiect făcut la comanda politicienilor cu dosare penale pe rol.

Pentru 26 din articolele prevăzute ne-a salvat Curtea Constituţională, declarându-le neconstituţionale. În cazul altora, a făcut recomandări de modificare şi de corelare a textelor de lege. Numărul articolelor identificate ca fiind cu probleme se apropie, însă, de 70%. Un procent imens, ce vorbeşte de la sine despre neprofesionalismul şi superficialitatea artizanilor acestui proiect. Adoptarea lui în această formă conduce cu siguranţă la afectarea unor mecanisme esenţiale în funcţionarea democraţiei în România.