Parliamentary debates

Domnul Ioan Balan:

"România din beznă, care nu se vede de la Bucureşti!"

Nu este nici prima dată şi, se pare că nu va fi nici ultima dată când o parte dintre români sunt nevoiţi să trăiască în umilinţă şi în beznă, mai rău ca în Evul mediu, deşi cu toţii plătesc cu vârf şi îndesat preţuri mari, ca să trăiască în condiţii decente. De parcă nu ar fi suficient că aceşti români s-au născut şi trăiesc în zone în care drumurile sunt proaste, locurile de muncă puţine şi prost plătite, şcolile sunt sărăcăcioase, spitalele sunt situate la kilometri distanţă şi cu medici puţini, mai trebuie să îndure şi frigul iernilor în beznă.

Cum despre cine este vorba? Despre românii din Bucovina, despre românii nevăzuţi niciodată de la Bucureşti. Da, bucovinenii nu s-au văzut niciodată de la Bucureşti, de niciun Guvern, pentru că sunt mereu lăsaţi în beznă, or, prin beznă se vede mai greu!

În urmă cu doar câteva săptămâni, iarna şi-a arătat ultimele puteri, nu înainte însă să aducă cu ea şi ultimele ninsori firave, însoţite, pe alocuri, şi de vânt, mai degrabă primăvăratic. Consecinţa o ştim cu toţii: 320.000 de consumatori din toată Moldova şi din Bucovina au rămas în beznă. Oricine ar putea spune că de vină sunt condiţiile meteo...! Nu te pui, domnule, cu ele! Nu te pui cu natura!

Nimic mai fals! Acest argument s-a invocat şi continuă să se invoce de autorităţile de reglementare şi supraveghere în domeniul energiei şi de distribuitorii de energie, pentru a-şi acoperi serviciile proaste şi lipsa totală a investiţiilor. Reţelele de distribuţie din Bucovina cedează ori de câte ori soarele intră între nori. Reţelele de distribuţie din acest colţ al României, uitat de Guvern, au o vechime de peste 50 de ani şi chiar de 60 de ani. În Bucovina, distribuţia de energie a fost în toată perioada postdecembristă o vacă bună de muls, căreia nu i s-a dat niciodată de mâncare şi, într-un final, şi-a dat duhul. Distribuitorii de energie şi-au umflat cu hărnicie profiturile, în vreme ce utilizatorilor li se furnizează servicii de calitate tot mai proastă.

Mai mult, dispreţul acestor furnizori ajunge să fie suprem atunci când vine vorba despre reluarea furnizării după ce reţelele cedează. Îşi imaginează cineva ca după o săptămână de la întreruperea furnizării operatorii să nu remedieze problemele şi să nu reia furnizarea? Mai putem să contrazicem Uniunea Europeană când ne spune cu subiect şi predicat faptul că Bucovina este săracă din cauza dispreţului pe care îl are propriul Guvern pentru această regiune a ţării? Nu cred că mai are nimeni argumente să-i contrazică pe specialiştii de la Comisia Europeană!

Din anul 2008 şi până în prezent, m-am adresat constant prim-miniştrilor, miniştrilor, secretarilor de stat şi autorităţilor de reglementare, atrăgându-le atenţia că operatorii economici care se ocupă de distribuţia de energie electrică în Bucovina nu au realizat niciun fel de investiţie, aşa cum se angajaseră în contractele de privatizare. Am mai explicat faptul că niciun bucovinean nu plăteşte o factură mai mică ca urmare a serviciilor proaste, ci, dimpotrivă, chiar dacă serviciile sunt proaste, facturile sunt mai mari. Am primit răspunsuri foarte evazive, într-o limbă de lemn funcţionărească, din care am înţeles că nici măcar autorităţilor române nu le pasă de soarta consumatorilor din Bucovina.

Recent, am văzut că Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei s-a trezit şi ea din amorţeală şi a constatat ceea ce se vedea cu ochiul liber şi toată lumea ştia şi anume, că toate companiile de distribuţie a energiei nu şi-au respectat programele de investiţii, în condiţiile în care infrastructura de distribuţie este depăşită moral şi fizic de zeci de ani de zile. Mai mult, acolo unde operează E.ON, din reţeaua de 2.691 de Km de reţea de înaltă tensiune, în ultimele decenii, numai 0,78% a fost modernizată, adică vreo 20 de km. Cred că alte comentarii sunt de prisos!

Bucovinenii nu sunt români de mâna a doua şi nu merită acest tratament discriminatoriu din partea autorităţilor guvernamentale de la Bucureşti. Dacă întreruperile de energie ar fi fost la Bucureşti sau prin cartierele selecte ale Capitalei, atunci am fi avut un mare deranj naţional. Dacă, în schimb, se întâmplă în Bucovina, nimeni nu se deranjează să ia atitudine! Personal am adresat întrebări, interpelări autorităţilor guvernamentale, însă speranţa mea că Guvernul şi-ar schimba atitudinea devine tot mai mică. Cert este că nu voi ceda şi voi încerca, fie pe cale legislativă, fie prin demersuri la autorităţile europene din domeniul energiei, să pun capăt unei situaţii de netolerat într-un stat membru al Uniunii Europene de peste 10 ani de zile.