Parliamentary debates

Doamna Angelica Fădor:

În luna ianuarie, cu ocazia Zilei Internaţionale a Educaţiei, UNICEF a publicat cele mai recente date disponibile cu privire la impactul celor aproape 2 ani de pandemie COVID-19 asupra educaţiei copiilor.

Potrivit acestor date, pe lângă pierderile de învăţare, închiderea şcolilor a avut efecte negative asupra sănătăţii mintale a copiilor, le-a redus accesul la o sursă regulată de alimentaţie şi a condus la sporirea riscului de abuz la care copiii sunt supuşi. În intervalul în care şcolile au fost închise, peste 370 de milioane de copii din întreaga lume nu au beneficiat de mesele oferite la şcoală. Pentru unii dintre ei, aceasta a însemnat pierderea singurei surse sigure de hrană zilnică.

"Pur şi simplu asistăm la un nivel aproape insurmontabil al pierderilor legate de şcolarizarea copiilor. Deşi este necesar să punem capăt perturbărilor sistemelor de educaţie, simpla redeschidere a şcolilor nu este suficientă. Elevii au nevoie de sprijin intens pentru a recupera pierderile de învăţare" - a declarat domnul Robert Jenkins, Şeful Departamentului pentru Educaţie al UNICEF.

În acest sens, în luna iunie a anului trecut, Guvernul lansa lucrările dedicate Programului Naţional de Suport destinat copiilor în contextul pandemiei de COVID-19 - "Din grijă pentru copii". Era primul program de această amploare, dedicat exclusiv bunăstării copiilor din ţara noastră, al cărui scop a fost să ofere soluţii în plan psihoemoţional, dar şi în raport cu riscurile de siguranţă online şi violenţa domestică.

La 6 luni de la adoptarea programului, peste 58% dintre obiectivele principale erau realizate, unul dintre acestea fiind lansarea numărul unic 119 pentru copii, complet operaţional din ianuarie 2022. A fost un pas concret făcut în sprijinul copiilor care au cerut ajutor. Numai în perioada 5 ianuarie-17 februarie 2022, la acest număr au fost înregistrate 19.489 de apeluri. Dintre acestea, 9.723 apeluri au însemnat tot atâtea cazuri concrete de salvare a unor copii din situaţii de abuz, neglijare şi exploatare.

Copiii trebuie sprijiniţi intens şi pentru a recupera pierderile de învăţare, şcoala online a însemnat pentru unii dintre ei un obstacol de nedepăşit.

România îşi propusese pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3% în ceea ce priveşte abandonul şcolar. Din păcate, rata de părăsire a şcolii a fost de 15,6%, poziţionând ţara noastră pe ultimele locuri din Europa, din această perspectivă.

Prin Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, subsumat Programului "România Educată" şi finanţat prin PNRR, Guvernul condus de PNL continuă demersurile făcute în scopul prevenirii abandonului şcolar. Sprijinul acordat celor peste 2.500 de unităţi de învăţământ cu până la 200.000 de euro/şcoală înseamnă încă un pas concret în vederea reducerii acestui risc de abandon. Având o finanţare de 543 milioane de euro, prin acest program naţional se pot asigura ore de recuperare, cheltuieli cu diverse dotări şi chiar susţinerea financiară pentru tabere sau excursii pentru copiii care nu au posibilităţi.

Mass-media a prezentat de mai multe ori declaraţii ale copiilor referitoare la ce a însemnat pentru ei şcoala în timpul pandemiei. "Cel mai mare lucru care mi-a lipsit a fost mersul la şcoală" - nu este o declaraţie lipsită de conţinut, este ceea ce au simţit majoritatea dintre ei. Unii au revenit în băncile şcolii atunci când au fost reluate cursurile şi acest lucru a fost posibil. Alţii, din diferite motive, nu au mai luat în calcul această variantă.

Pandemia ne-a forţat să conştientizăm faptul că şcoala nu înseamnă doar un loc în care elevii vin să înveţe. Pe lângă acumularea cunoştinţelor, la şcoală copiii socializează, îşi exprimă emoţiile şi leagă prietenii.

De aceea, toţi cei care sunt responsabili pentru viitorul lor trebuie să se asigure că acest loc nu le va mai lipsi şi că o nouă situaţie de criză nu va mai răpi niciunui copil şansa la educaţie!