Parliamentary debates

Domnul Andrei Dolineaschi:

"Realizarea cadrului legislativ pentru susţinerea implementării de clustere economice în zona polilor de creştere din România"

în prezent, România se confruntă cu o concurenţă majoră din partea pieţei europene şi mondiale pentru atragerea de noi investiţii. Fără implicarea autorităţilor locale şi centrale, România are şanse minime să atragă capital extern şi să îşi mărească capitalul autohton la adevăratul potenţial de care dispune.

Într-un stat modern, cu o economie de piaţă funcţională, statul are obligaţia să asigure infrastructura şi cadrul legislativ şi administrativ adecvat pentru susţinerea investiţiilor.

În cadrul strategiilor şi politicilor unui stat, strategia investiţională are cel mai important loc pentru crearea de noi locuri de muncă.

Motorul economiei îl reprezintă activitatea societăţilor private. Prin activitatea acestora se creează locurile de muncă care alimentează bugetul de stat prin impozite şi taxe aferente salariilor, impozite ale activelor ce stau la baza desfăşurării activităţilor şi impozite pe activitatea economică în sine.

În România, pentru a realiza o economie bazată pe competitivitate şi performanţă pe termen mediu şi lung, este necesar ca producţia să aibă la bază o industrie a serviciilor cu valoare adăugată mare foarte bine dezvoltată.

În acest sens, vă cer sprijinul pentru iniţiativa legislativă pe care o voi propune în perioada următoare cu privire la realizarea cadrului legal de susţinere a implementării de clustere economice în zona polilor de creştere din România.

Crearea de clustere de afaceri în zonele urbane/periurbane, definite ca poli de creştere naţională, consider că reprezintă o soluţie eficientă pentru dezvoltarea serviciilor cu valoare adăugată mare care conduc la creşterea competitivităţii şi performanţei în industrie.

Clusterele oferă oportunitatea parteneriatelor publice-private de a evolua către un nivel cu totul nou. Promovarea dezvoltării de clustere economice este conformă cu principiile şi cu programele Uniunii Europene, având următoarele priorităţi: promovarea dezvoltării parteneriatului public-privat, deja pentru companii şi antreprenori; dezvoltarea nivelului de cercetare şi dezvoltare tehnologică; dezvoltarea capitalului uman.

Un cluster acţionează ca o arie de competenţă, ca o rezervă de resurse în care toate companiile implicate contribuie şi din care se aprovizionează. De regulă, clusterele cuprind, pe lângă un grup de industrii înrudite şi alte entităţi importante din punct de vedere al concurenţei.

Clusterele servesc drept fundament pentru dialogarea constructivă dintre reprezentanţii sectorului antreprenorial şi de stat, medii educaţionale, de informare, ONG- uri etc., ceea ce permite să crească eficienţa relaţiilor reciproce din cadrul proceselor de inovaţie dintre sectorul privat, stat, asociaţii comerciale şi instituţiile de cercetare.

Clusterele reprezintă sursa cea mai importantă de generare permanentă de noi locuri de muncă în regiunea în care sunt dezvoltate şi concentrează verigile verticale pentru industriile specifice. În acelaşi timp, se optimizează şi costul înfiinţării locurilor de muncă.

De asemenea, prin implementarea clusterelor economice se organizează o dezvoltare compactă, unitară şi armonioasă din punct de vedere urbanistic, cu un impact pozitiv în dezvoltarea arhitecturală a regiunii în care se creează.

Clusterele reprezintă stratul cel mai dinamic al activităţii economiilor regionale în toate statele dezvoltate ale lumii. Industriile din Finlanda şi Suedia sunt integral clusterizate, industriile cheie, chimică şi auto din Germania, şi alimentară şi cosmetică din Franţa sunt de asemenea clusterizate.

Apreciez că statul român are capacitatea să asigure cadrul legislativ şi administrativ adecvate pentru susţinerea dezvoltării de clustere economice. Sprijinul pe care acesta trebuie să-l acorde este indirect şi post factum prin intermediul politicii fiscale şi cu ajutorul regularizării administrative dintre autorităţile centrale şi autorităţile locale, şi ulterior între autorităţile locale şi entitatea care operează clusterul. Acest mecanism nu implică niciun risc din partea autorităţilor, în schimb stimulează activitatea economică a clusterului.

Facilitatea care se doreşte a fi implementată, pentru facilitarea realizării de clustere, constă în generarea unor facilităţi fiscale pentru integrator, şi anume: din bugetul central să se acorde facilităţi companiilor din cadrul clusterului prin restituirea unei cote de 10% din cota de TVA aferentă salariului, cota de 24% aferentă TVA-ului fiind calculată la total anvelopă salariu. În ceea ce priveşte bugetul local, scutirea la plată a 90% din impozitul pe clădire şi restituirea unei cote de 80% din cota defalcată de 44% din impozitul pe venituri.

Astfel, se măreşte baza de impozitare, rezultând o creştere a gradului de colectare, fără a micşora taxele şi impozitele; se amplifică factorul multiplicator pentru dezvoltarea regională; se măreşte atractivitatea pieţei româneşti şi creşte competitivitatea între operatorii economici. Prin această metodă nu creşte gradul de îndatorare al autorităţilor, în schimb se dinamizează bugetul, investiţiile publice şi toate ramurile economice şi nu există riscul folosirii bugetului generat în alte scopuri. O astfel de reglementare este benefică pentru bugetul statului, întrucât cu investiţie iniţială zero şi cu acordarea unor facilităţi, se stimulează întreaga economie şi se încasează bani la bugetele locale, sociale precum şi la bugetul statului.