Parliamentary debates

Domnul Anghel Stanciu:

Sunt onorat să prezint, în faţa dumneavoastră, mesajul Senatului Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi" din Iaşi, prilejuit de împlinirea a 200 de ani de învăţământ tehnic în România şi 75 de ani de la înfiinţarea universităţii tehnice, rostit în Aula Magna a universităţii, în calitatea mea de preşedinte al acestui înalt for academic.

Dragi studenţi,

Stimaţi colegi,

Vă adresez rugămintea, ca în numele Senatului, să urez înalţilor noştri oaspeţi, prezentaţi cu atâta eleganţă de rectorul nostru Ion Giurmă, un călduros "Bine aţi venit!".

Distinşi invitaţi,

Dragi colegi,

Astăzi, 15 noiembrie 2013, ziua universităţii noastre, sărbătorim 200 de ani de la promulgarea Anaforei Domnitorului Scarlat Calimachi din 15 noemvrie 1813, de întocmire şi funcţionare a unui clas de inginere şi hotărnicie, în limba română, alipită la şcoala grecească, zisă Şcoala Domnească, ce funcţiona în casele Bisericii Trei Ierarhi.

Aceasta, se realizează la iniţiativa tânărului inginer, de numai 25 de ani, Gheorghe Asachi, născut la 1 martie 1788, la Herţa, în nordul Moldovei, azi Ucraina, ca fiu al protopopului Lazăr Ascakievici, devenit apoi, călugărul Leon Asachi.

Stăruinţa sa pe lângă Domn, de a înfiinţa o şcoală de inginerie se baza pe realităţile vremurilor, întrucât trebuiau ingineri, "nu numai cu ştiinţa măsurării, căci aceştia puteau veni şi de aiurea, dar şi cu ştiinţa limbii naţionale, în care erau înscrise actele de proprietate şi de hotărnicie". Această necesitate este semnalată de Mitropolitul Iacob, într-un raport către Domn, la sfârşitul secolului XVIII-lea şi susţinută de Mitropolitul Veniamin Costache.

Pentru a pune în lucrare Anafora lui Scarlat Calimachi, Gheorghe Asachi, pentru întâia oară, a paradosit în limba română, tratate de aritmetică, algebră, geometrie, trigonometrie, geodezie practică şi a adus de la Paris şi Viena instrumentele şi aparatura necesară.

Şi astfel, după 5 ani de învăţământ, 7 elevi, dintre care Teodoro Chirangelo, la 60 de ani împliniţi, au trecut examenul de absolvire, în data de 18 iunie 1818, devenind primii ingineri de formaţie românească.

În semn de omagiu şi recunoştinţă pentru merite incontestabile în propăşirea învăţământului în limba română, a teatrului şi jurnalismului românesc, moldovenii i-au înălţat o statuie, din marmură albă de Carrara, dezvelită, pentru întâia oară la 14 octombrie 1890, amplasată în faţa Bisericii Trei Ierarhi, alintată de presarii vremii ca fiind "statuia uşarnică". "Statuia uşarnică" deoarece 7 ani mai târziu va poposi în faţa Teatrului Naţional din Iaşi, ca ctitor al teatrului în limba română.

O dată cu realizarea statuii lui Vasile Alecsandri, pe care o vedem şi astăzi în faţa Teatrului Naţional, statuia lui Gheorghe Asachi a fost mutată pe role şi amplasată în faţa Şcolii Generale nr.1 din Iaşi.

Sub soclul statuii s-au reînhumat osemintele lui Gheorghe Asachi, deshumate de la Biserica "40 de Mucenici", unde erau îngropate alături de ale soţiei sale Elena, nemţoaică prin naştere, aduse de la cimitirul Eternitatea.

Pe unul din cele două basoreliefuri ale statuii se află Gheorghe Asachi prezentând Domnitorului Mihail Sturza planurile Academiei Mihăilene, prima instituţie de învăţământ superior modern din Moldova, fondată în 1834, precursoarea Universităţii "Al.I.Cuza", din 26 octombrie 1860.

Din aceasta a luat fiinţă, în martie 1937, acum circa 75 de ani, Şcoala Politehnică, căreia corpul profesoral şi primul său rector ales, Cristea Niculescu Otin, i-au dat numele, în semna de aleasă preţuire, "Gheorghe Asachi".

De atunci, de la primii 7 absolvenţi ai anului 1818, respectiv din 1937 şi până în prezent, Universitatea "Gheorghe Asachi", a parcurs un drum lung sub cârmuirea rectorilor: Cezar Partenie, Nicolae Calinicenco, Cristofor Simionescu, Mihai Gafiţeanu, Cameluţa Beldie, Vitalie Belosov, din nou Mihai Gafiţeanu, Nicolae Badea şi, în prezent, sub oblăduirea actualului rector Ioan Giurma, cu sprijinul, pentru o perioadă, a preşedintelui Mihai Voicu.

Astfel, universitatea a ajuns să aibă un grad mare de încredere de cercetare şi educaţie, cu 11 facultăţi şi peste 17.000 de studenţi, masteranzi şi doctoranzi.

Dragi colegi,

Este clar că acum, în vremuri de criză, universitatea trebuie să se adapteze, făcând un compromis între tipul de universitate humboldtiană şi antreprenorială.

De la ştiinţă, cunoaştere şi educaţie, trebuie să facem şi bani, domnule ministru Costoiu, aşa cum ne recomandaţi.

Împreună cu doamna ministru Andronescu am impus, în Legea educaţiei naţionale, 6% din PIB, care se prorogă an de an. Să sperăm că termenul de aplicare a acestei prevederi nu se va mai amâna şi anul acesta prin Legea Bugetului de stat.

Deci, domnilor, dacă nu avem grijă de educaţie, vom ajunge la ceea ce spunea cu ironie amară Victor Hugo, după Revoluţia franceză: "Singurul lucru care contează este forţa. Războiul e sfânt. Spânzurătoarea e excelentă. Nu avem nevoie de cunoaştere. Construcţia de şcoli trebuie oprită ".

Să medităm asupra acestora şi să facem altfel, deoarece viitorul nostru european se regăseşte în cunoaştere şi şcoală.

Mulţi ani Universităţii Tehnice "Gheorghe Asachi"!