Parliamentary debates

Domnul Daniel-Ionuţ Bărbulescu:

"Desfiinţarea instanţelor afectează accesul liber la justiţie"

Accesul liber al cetăţenilor români la justiţie este un drept garantat prin art. 21 din Constituţia României, populaţia de pe întreg teritoriul ţării noastre trebuind deci să aibă o posibilitate neîngrădită în a-şi apăra sau susţine un drept garantat constituţional. Din punctul meu de vedere, măsura iniţiată de Ministerul Justiţiei de desfiinţare a unor instanţe nu se poate susţine, criteriul de eficientizare a justiţiei putând fi atins nu doar prin desfiinţare, dar şi prin o mai bună organizare a instanţelor. În cele ce urmează o să mă refer strict la Judecătoria Balş din judeţul Olt, pe care îl reprezint în Parlamentul României.

Desfiinţarea Judecătoriei Balş nu va conduce la eficientizarea activităţii niciunei alte instanţe care ar prelua localităţi din raza de competenţă teritorială a acesteia, efectul imediat fiind cu certitudine sporirea cheltuielilor bugetare. In situaţia desfiinţării, cel puţin probabil localităţile din raza de competenţă a Judecătoriei Balş ar fi arondate Judecătoriei Slatina, caz în care potenţiali justiţiabili ar urma să parcurgă între localitatea de domiciliu şi sediul instanţei distanţe cuprinse între 25 km şi 60 km, în prezent distanţa maximă fiind de 38 km. Mai mult, gradul de încărcare al Judecătoriei Slatina ar creşte, iar spaţiul afectat desfăşurării activităţii va deveni insuficient, desfăşurarea activităţii mai multor persoane în acelaşi imobil conducând, cu siguranţă, la disconfort. Având în vedere că opt dintre cei zece magistraţi ai instanţei şi parchetului şi un grefier domiciliază în municipiul Craiova, iar trei magistraţi şi treisprezece grefieri domiciliază în oraşul Balş, deplasarea în municipiul Craiova ar presupune cheltuieli bugetare importante pentru acoperirea costurilor acesteia, de cel puţin 7.000 lei lunar, fiind astfel evidentă o creştere a cheltuielilor, nicidecum o limitare a lor.

Desfiinţarea instanţei nu se impune nici prin prisma faptului că sediul instanţei este într-o stare foarte bună, iar mobilierul din sala de şedinţă a fost schimbat în anul 2010 şi nu poate fi folosit pentru alte activităţi ale Ministerului Justiţiei, aceeaşi fiind situaţia şi pentru sediul parchetului. Mai mult, sediul Judecătoriei Slatina nu oferă nici în prezent condiţii optime pentru magistraţi, pentru personalul auxiliar şi pentru justiţiabili, sporirea competenţei teritoriale conducând la o posibilă blocare a activităţii.

În altă ordine de idei, apreciem că este discreţionară şi discriminatorie măsura desfiinţării unei instanţe judecătoreşti sau a unui parchet, având drept criteriu de selecţie volumul de activitate, fără a se ţine cont şi de schema de personal şi calitatea activităţii, apreciată după criteriile specifice acesteia. În acest context, apare de neînţeles propunerea de a fi desfiinţată o instanţă judecătorească cu un număr anual de 3.300-3.500 cauze înregistrate, menţinându-se altele cu un număr de cauze mult mai mic, chiar sub 2.000, pentru care schema include trei, patru sau cinci magistraţi. Comparativ cu anul anterior, şi la unitatea de parchet numărul de dosare a crescut semnificativ, cu aproximativ 500.

Totodată, consider că aplicarea noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală poate fi realizată cu eficienţă în actuala organizare a instanţei sau a parchetului, având în vedere schema de personal completă.

În noul cadru procesual penal, dispoziţiile referitore la procedura de cameră preliminară sunt cele susceptibile de a presupune resurse suplimentare faţă de cele necesare desfăşurării procesului după regulile actuale. Noile prevederi legale presupun costuri rezultate, în esenţă, din creşterea numărului de judecători, fiind deja stabilit că o instanţă penală nu poate funcţiona potrivit noilor reglementări, decât cu un număr minim de patru judecători. În acest sens, concluziile studiului de impact au evidenţiat necesitatea unei scheme ocupate de cel puţin patru posturi de judecători, în cazul judecătoriilor, dintre care 3 judecători în materie penală şi un judecător în materie civilă, propunându-se ajustarea schemelor de personal. În condiţiile în care schema Judecătoriei Balş este de opt posturi, toate ocupate, instanţa fiind una atractivă, măsura desfiinţării apare ca neraţională.

În încheiere, apreciez, de asemenea, că eficienţa activităţii parchetului ar scădea în condiţiile în care organele de poliţie judiciară din cadrul Poliţiei oraşului Balş şi a posturilor arondate ar fi nevoite să se deplaseze la un parchet din altă localitate, fiind cunoscute şi restricţiile bugetare la nivelul Ministerului de Interne.