Constantin Codreanu
Constantin Codreanu

Sittings of the Chamber of Deputies of September 12, 2018

  • Abstract of the sittings
  • Full-text of the sittings
  • Published in Monitorul Oficial no.130/2018
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Sittings of the Chamber of Deputies of September 12, 2018

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.34 Constantin Codreanu - declaraţie politică "Solicit adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului de modificare şi completare a Legii nr. 299/2007 în vederea acordării burselor de studii copiilor instruiţi în limba română în şcolile publice din Ucraina, Serbia, Ungaria, Albania, Bulgaria, Croaţia şi alte state";

Domnul Constantin Codreanu:

"Solicit adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului, de modificare şi completare a Legii nr. 299/2007, în vederea acordării burselor de studii copiilor instruiţi în limba română în şcolile publice din Ucraina, Serbia, Ungaria, Albania, Bulgaria, Croaţia şi alte state"

S-a împlinit un an de când Parlamentul de la Kiev a adoptat noua Lege a educaţiei, prin al cărei articol 7 învăţământul gimnazial, liceal, profesional, universitar şi postuniversitar în limba română ar urma să fie suprimat treptat în următorii doi ani.

Am operat modificări la Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, prin adoptarea de către Parlament a Legii nr. 122/2018, pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum şi pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina.

Elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina, înscrişi în clasa I a anului şcolar 2017-2018, care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, din sistemul de învăţământ preuniversitar din Ucraina, au devenit, în premieră după căderea URSS, bursieri ai statului român pentru perioada ianuarie-iunie 2018.

Astfel, elevii etnici români cu domiciliul în Ucraina urmează să beneficieze de burse de studiu în valoare de 1.000 de lei fiecare - 200 lei x 5 luni din a doua jumătate a anului şcolar 2017-2018 -, ceea ce constituie un precedent pozitiv în crearea de bune practici privind sprijinirea românilor de pretutindeni. Aceste practici merită să fie şi pot fi perpetuate în cazul elevilor români din Ucraina, precum şi extinse în cazul elevilor români din alte state în care există învăţământ public sau privat în limba română.

Anul şcolar 2018-2019 a debutat în Ucraina la 1 septembrie. În eventualitatea că Guvernul României doreşte să răspundă necesităţii de perpetuare a practicii pozitive instituite prin OUG nr. 85/2017, modificarea cadrului legislativ printr-o nouă ordonanţă de urgenţă a Guvernului se impune. Considerăm mai mult decât bine-venită o asemenea măsură.

Într-un asemenea caz este necesar să se prevadă că bursele de studii se acordă în fiecare lună a anilor şcolari, fără a se limita acordarea de burse la un an şcolar anume. Adoptarea unei ordonanţe de urgenţă a Guvernului este calea legislativă cea mai scurtă pentru soluţionarea acestei probleme. Evident, o asemenea ordonanţă de urgenţă a Guvernului ar putea fi iniţiată de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, ca instituţie de resort.

De asemenea, ţinând cont de faptul că există învăţământ în limba română şi în alte state în care există comunităţi româneşti autohtone, considerăm necesar a sugera specificarea în textul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului a faptului că bursele de studii şi stimulentele financiare se acordă şi elevilor etnici români cu domiciliul în Serbia, Ungaria, Albania, Bulgaria şi alte state, care studiază în şcolile cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, inclusiv cu studierea paralelă în dialectele istorice româneşti, din sistemul de învăţământ preuniversitar din aceste state.

Aşa cum se cunoaşte, în Republica Serbia există mai multe şcoli cu predare în limba română, în special în Provincia Autonomă Voievodina, Vestul Banatului, precum şi mai multe şcoli în care limba română este studiată ca limbă maternă în Serbia de răsărit, Valea Timocului.

De asemenea, există învăţământ preuniversitar românesc în Ungaria, chiar dacă acesta nu se ridică la nivelul standardelor româneşti în ceea ce priveşte învăţământul maghiar din ţara noastră.

Totodată, există învăţământ în limba română în Albania, unde este studiată atât limba română literară, cât şi dialectul istoric aromân al limbii române comune - Şcoala din Diviaca, judeţul Luşnea, conduse de domnul profesor Iosif Kruti.

Liceul românesc "Mihai Eminescu" de la Sofia, instituţie de elită înfiinţată în 1934, suprimată în 1948 şi reînfiinţată în 2009, ne oferă un alt exemplu demn de luat în seamă.

Şcoala de la Suşneviţa, regiunea autonomă Istria din Croaţia, reconstruită pe banii statului român şi în care îşi fac studiile ultimii copii vorbitori ai dialectului istoric istroromân al limbii române comune, ar merita de asemenea să fie vizată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului. Toţi copiii istroromâni trebuie să devină bursieri ai statului român care ar trebui să le pună la dispoziţie abecedare, manuale şi toate cele necesare pentru studierea dialectului matern şi a limbii române literare.

Bineînţeles, învăţătorii şi profesorii care predau limba română şi dialectele noastre istorice în statele vecine şi Balcani trebuie să beneficieze de sprijin financiar.

Este posibil ca şi în alte state să fie instituit studiul limbii române ca limbă maternă a elevilor sau chiar să fie instituit învăţământul în limba maternă română, în cazul în care acest lucru va fi cerut de părinţi şi elevi şi dacă se va acorda şi sprijinul necesar din partea statului înrudit.

Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, precum şi Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile noastre diplomatice şi oficiile consulare ale României, dispun de toate datele şi informaţiile necesare la zi, astfel încât tabloul în domeniul educaţiei în limba română în afara graniţelor ţării este unul complet.

Ne-am referit aici la comunităţile istorice din statele în care românii sunt minoritari, nu şi la Republica Moldova, unde românii constituie o majoritate robustă şi unde, cu excepţia teritoriului ocupat militar de Rusia, în stânga Nistrului, circa 10%, dreptul la învăţământ în limba română este garantat şi asigurat.

În acest context, îi solicit Guvernului României şi în mod special Ministerului pentru Românii de Pretutindeni să iniţieze în timp util adoptarea unei Ordonanţe de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea art. 5 al Legii nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, în sensul extinderii bunei practici de acordare a burselor de studii elevilor români din Ucraina, Ungaria, Serbia, Albania, Croaţia şi alte state în care există şcoli cu predare în limba română sau cu studiul unor materii în limba română ca limbă maternă, inclusiv cu studierea paralelă în dialectele istorice româneşti, din sistemul de învăţământ preuniversitar.

A prezentat, de la tribuna Camerei Deputaţilor, şi o interpelare parlamentară având acelaşi subiect, şi asta nu atât ca element al controlului parlamentar, cât ca formă de încurajare a guvernării, pentru ca aceasta să acţioneze fără întârziere în sprijinul românilor extrafrontalieri. Asemenea subiecte au o importanţă naţională deosebită şi transcend interesele înguste de grup, partid sau coaliţie politică.

Sunt convins că după adoptarea cât mai rapid posibil a unei asemenea Ordonanţe de urgenţă a Guvernului, în beneficiul comunităţilor istorice minoritare româneşti din afara graniţelor, România va putea deveni un stat exemplar şi în privinţa susţinerii cultural-identitare a minorităţilor sale înrudite de peste hotare, nu doar a minorităţilor etnice alogene din interiorul graniţelor.

În mod evident, va trebui să ne dăm mâna cu toţii pentru a rectifica bugetul Ministerului pentru Românii de Pretutindeni astfel încât Ordonanţa de urgenţă a Guvernului, solicită de noi, să aibă şi acoperirea financiară necesară.

A sosit timpul ca România să facă acest pas decisiv, demn, corect, de mult necesar şi euroconform în spiritul bunelor practici europene!