Parliamentary debates

Domnul Tudor Ciuhodaru:

"Toate mamele din România vor beneficia de această lege. Vârsta de pensionare va fi redusă în funcţie de numărul de copii. Aşa prevede proiectul meu de lege, care a intrat în dezbaterea Senatului."

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că femeile care muncesc şi au realizat stagiul complet de cotizare la sistemul de pensii să beneficieze de reducerea vârstei de pensionare în funcţie de numărul de copii.

Concret, proiectul prevede posibilitatea scăderii vârstei de pensionare cu câte 2 ani pentru fiecare copil născut şi crescut cel puţin până la vârsta de 10 ani, aşa cum prevedea vechea Lege nr. 19/2000 abrogată prin măsurile de austeritate introduse în 2010 prin Legea nr. 263/2010.

Motivaţia acestui demers legislativ este legată de:

1. Faptul că tot mai multe femei care muncesc renunţă sau amână aducerea pe lume a unui copil pe baza unor considerente economice.
2. Modelul actual de fertilitate arată o scădere de un copil pentru fiecare româncă.
3. Rata totală de fertilitate - numărul mediu de copii născuţi vii de o femeie în cursul întregii sale perioade fertile - din România, a scăzut sub pragul critic de 2,1, sub care are loc scăderea populaţiei, ajungând la un minim istoric de 1,428, la care vorbim de un declin demografic în care populaţia se reduce cu cinci români în fiecare oră.
4. Declinul demografic îngrijorător - suntem la un minim istoric, pentru prima dată numărul născuţilor este mai mic de 200.000 anual, în fiecare oră populaţia României înregistrând un spor negativ de 5 cetăţeni.
5. Impactul negativ asupra mamei şi copilului al măsurilor de austeritate introduse în 2011.
6. În ultimii 20 de ani, înregistrăm un dezastru demografic în ceea ce priveşte evoluţia natalităţii atât la nivel de ţară, cât şi în zonele care asigurau tradiţional un spor natural pozitiv.
7. La nivel naţional, scăderea natalităţii la 195.000 de copii reprezintă un minim istoric al României moderne, care va fi urmată de mari probleme sociale. Dacă se menţine acelaşi ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piaţa muncii, care va ajunge fără salariaţi, cât şi bugetele de sănătate şi de pensii, care vor avea nevoie de sprijin tot mai important de la bugetul de stat.
8. Moldova a înregistrat, în ultimii douăzeci de ani, o reducere la jumătate a natalităţii. În 1990, în Vaslui se năşteau 8.377 de copii, iar în 2010 numărul acestora a ajuns la doar 4.464. Practic, se înregistrează o prăbuşire a natalităţii de 47%, care a făcut ca Vasluiul să ajungă pe ultimul loc între judeţele Moldovei. Scăderi majore se înregistrează şi în restul judeţelor, Vasluiul fiind urmat la prăbuşirea natalităţii de Botoşani - 46%), Neamţ - 44%), Bacău - 42%) şi Galaţi - 40%.
9. Tendinţa generală de creştere a vârstei de pensionare la femei.
10. Speranţa de viaţă sub media europeană a femeilor din România.

Proiectul legislativ va avea impact favorabil asupra:

1. Stimulării natalităţii, cu precădere în familiile în care femeile muncesc;
2. Stimulării natalităţii în general;
3. Speranţei de viaţă a femeilor nevoite să se împartă între copii şi locul de muncă;
4. Reducerii evaziunii şi muncii la negru, angajatele având un motiv suplimentar în angajarea cu forme legale;
5. Corectării măsurilor de austeritate din 2011, măsuri cu impact negativ asupra mamei şi copilului.

Vă reamintesc doar că, în forma actuală, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu mai prevede posibilitatea reducerii vârstei standard de pensionare pentru femeile care au realizat stagiul complet de cotizare în funcţie de numărul de copii născuţi, aşa cum prevedea veche lege, în prezent abrogată, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Acest proiect legislativ se alătura celorlalte măsuri pe care le-am iniţiat în sesiunea parlamentară precedentă, măsuri de încurajare a natalităţii, în cadrul Programului naţional de stimulare a natalităţii.

Acesta prevede alte 4 lucruri esenţiale: facilităţi fiscale reale acordate în funcţie de numărul de copii în familiile care muncesc, creşterea alocaţiilor pentru copii, prin majorarea Indicatorului Social de Referinţă, cât şi asigurarea de consultaţii şi tratamente medicale gratuite pentru toate gravidele şi nou-născuţii; acordarea "cutiei nou-născutului" pentru mamele care se prezintă corect la consultaţiile prenatale.

România are nevoie în acest moment de politici publice şi strategii clare, concretizate în acest Program naţional de stimulare a natalităţii.

Vă solicit tuturor sprijinul pentru adoptarea acestui demers legislativ!