Parliamentary debates

Doamna Camelia Gavrilă:

"Zilele Iaşiului - vocaţie istorică, spirituală şi culturală"

Pledoarie pentru un oraş emblematic al Centenarului Marii Uniri.

Iaşiul este un oraş de amintire centenară, cu o istorie bogată şi semnificativă, un oraş regal şi cultural, centru universitar de prestigiu, în care cinci universităţi de anvergură ştiinţifică şi academică pregătesc peste 50.000 de studenţi, un oraş al primului Teatru Naţional din România, al primei universităţi româneşti, capitala României în perioade tumultoase, implicat în toate etapele istorice până la Marea Unire, incontestabil un oraş străvechi, de tradiţie şi nobleţe.

Ca în fiecare an, zilele de sărbătoare conferă oraşului noi sensuri şi dimensiuni, acesta redevenind un spaţiu al pelerinajului, al vibraţiei spirituale, în contextul în care pe 14 octombrie Biserica Ortodoxă prăznuieşte hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, cinstită în România de toţi creştinii ortodocşi. În Moldova, prin lucrarea harului dumnezeiesc, sărbătoarea este un reper important, Sfânta Parascheva fiind considerată ocrotitoarea acestui ţinut şi în special a oraşului Iaşi, acolo unde relicvele sacre sporesc emoţia şi se integrează într-o ambianţă spirituală şi culturală de aproape patru secole.

Declaraţia politică de astăzi nu încearcă doar o definire a spiritului unui oraş complex şi emblematic pentru identitatea românilor, ci atrage atenţia asupra importanţei pe care judeţul Iaşi, în întregul său, o are la nivel strategic şi de dezvoltare pentru România, subliniază semnificaţiile oraşului în anul Centenarului, relevanţa lui culturală, educaţională şi turistică.

Cu siguranţă, sărbătoarea Sfintei Parascheva este momentul oportun de a ne regăsi toţi, atât ieşeni, cât şi pelerini, sub semnul credinţei şi al generozităţii faţă de ceilalţi, din perspectiva bunătăţii creştine. Valorile creştine se exprimă în fapte şi în atitudini, în emoţia credinţei, evidenţiate îndeosebi de modelul de viaţă, de trăire duhovnicească, identificate profund în destinul şi jertfele Sfintei Parascheva.

Aceste gânduri şi repere morale ar trebui să se regăsească mai mult şi în societatea noastră, traversată deseori de conflicte, idealuri mărunte, materialism agresiv. Acest simbol de sorginte ortodoxă propune o viaţă curată, cinstită, sinceritate şi dăruire, însoţită de rugăciune şi fapte bune, prin care să depăşim aceste tensiuni, dificultăţi şi conflicte, înţelegând provocările lumii sociale.

Credinţa a întruchipat elementul central în istorie, pe frontul de luptă, precum şi în creionarea marilor politici din timpuri faste, ale unei Românii mai prospere. De altfel, tot credinţa a asigurat echilibrul atunci când politica şi economia nu au reuşit să găsească soluţii. În preajma unor sărbători cu mare încărcătură spirituală, ne întrebăm firesc despre rolul Bisericii, într-o societate postmodernă, care este relaţia dintre valorile şi principiile acesteia şi filosofia contemporanilor, opţiunile lor, modul de viaţă din timpurile prezente, legătura acesteia cu aspiraţiile şi reperele generaţiilor tinere. Cu toate modificările de atitudine, cu noi accente fireşti în spaţiul social modern, complex, multicultural, subliniem faptul că Biserica trebuie să îşi continue rolul educaţional pentru societate, având o responsabilitate bine definită în formarea generaţiilor pentru o viaţă corectă, morală, armonioasă.

Asistăm în aceste zile de pelerinaj, ca şi în anii anteriori, la o împletire a valenţelor culturale şi spirituale şi, implicit, la o creştere exponenţială a turismului ecumenic, de care Iaşiul a beneficiat, aspect relevant pentru creşterea economică, dar şi pentru vizibilitatea acestuia. Cu toate acestea, oraşul ar trebui să se regăsească mai pregnant în circuite de turism cultural, ecumenic, educaţional şi în proiecte care pot fi realizate cu sprijinul administraţiei locale, judeţene şi centrale, dar şi prin finanţare de la Uniunea Europeană. Numărul pelerinilor creşte de la an la an, veniţi din toate colţurile ţării şi nu numai, ajungând astfel la Sfânta Parascheva un număr de peste 200.000 de pelerini.

Prezenţa numărului semnificativ de pelerini în Iaşi este încă un context potrivit pentru a constata vocaţia creştină a românilor, rolul spiritual al Iaşiului, dar este şi timpul să afirmăm ferm că Iaşiul nu poate să fie un oraş izolat politic, economic sau din punctul de vedere al infrastructurii.

Dincolo de sărbătoarea oraşului, cu numeroasele ei semnificaţii, consider că trebuie să transmit un mesaj important la nivelul Parlamentului şi în atenţia Guvernului. Acest oraş este valoros din multiple puncte de vedere şi a demonstrat întotdeauna că reprezintă un reper autentic pentru stabilitatea şi securitatea regiunii, că este şi izvor de cultură, de sensibilitate artistică, de gesturi istorice şi politice memorabile în devenirea acestei ţări, iar izolarea faţă de strategiile majore de dezvoltare a ţării nu reprezintă o opţiune de acceptat.

O opţiune, în acest sens, poate să vizeze demararea sau finalizarea politicilor publice importante care ar duce la o creştere a nivelului de bunăstare economică, socială. Este necesar să specificăm faptul că, dacă Iaşiul are un nivel de trai decent, în raport cu celelalte zone ale României, la periferia judeţului, în satele mai puţin dezvoltate situaţia este îngrijorătoare. Moldova nu mai are nevoie de promisiuni, are nevoie de fapte! Iaşiul are cu certitudine şi rolul de principal pol de dezvoltare pentru întreaga regiune a Moldovei, iar performanţele economice, sociale, educaţionale pot susţine întreaga regiune. În ansamblul dezbaterilor asupra proiectelor de ţară, este necesar să cuprindem în noul exerciţiu bugetar, pentru anul 2019, măsuri clare, finanţări concrete şi segmente importante în implementarea acestor aspecte, urgenţe şi proiecte, cu deosebite consecinţe pe plan economic şi social:

1. Finalizarea Şoselei de centură

Până în prezent, Guvernul a finanţat doar realizarea a 14 km din Şoseaua de centură a Iaşiului, respectiv varianta Sud, lucrările desfăşurate în perioada 2007-2012 având o valoare care depăşeşte 380 de milioane de lei. În cadrul proiectului, mai trebuie realizate varianta de trafic greu, circa 20 km şi 280 milioane lei, şi varianta de trafic uşor cu acces spre cartierul Dacia, circa 8 km, 142 milioane lei. Din fericire, s-au obţinut unele avize pentru licitarea unui nou tronson.

Totuşi, Şoseaua de centură a oraşului Iaşi pare să fie un vis îndepărtat, iar ieşenii îşi doresc rezolvarea acestei probleme cât mai repede posibil. Iaşiul este un oraş care se află, din punct de vedere geografic, în apropierea graniţei, iar prezenţa şi deplasarea autovehiculelor grele spre Vama Sculeni reprezintă un alt element care contribuie la aglomerare, la accidente rutiere şi, nu în ultimul rând, la poluare masivă.

2. Poluarea oraşului

Conform rapoartelor Agenţiei de Protecţie a Mediului, oraşul Iaşi are un grad ridicat de poluare, rezultatul celor cinci surse de poluare importante fiind: traficul auto, şantierele de construcţii, starea infrastructurii pe anumite sectoare rutiere, corelată cu derularea cu întârziere a acţiunilor de curăţenie de primăvară, surse naturale sau arderea necontrolată a deşeurilor. Pentru sănătatea şi siguranţa cetăţenilor, pentru o dezvoltare durabilă a oraşului, se impun în continuare demersuri de implementare a unor reglementari şi măsuri care să diminueze factorii poluanţi.

3. Autostrada Iaşi-Târgu Mureş

Autostrada Iaşi-Târgu Mureş reprezintă un proiect de ţară mult susţinut, comentat şi aşteptat de toţi locuitorii Moldovei, de investitori, de românii din Republica Moldova, dar şi de toţi actorii implicaţi în proiecte civice, politice, economice sau culturale.

Nu mai putem vorbi despre intenţii bune, explicaţii, preocuparea miniştrilor, de respect şi vibraţie patriotică faţă de Iaşi dacă, după 11 ani de la aderarea la Uniunea Europeană şi tot atâţia ani de la primul studiu de fezabilitate, datele proiectului de autostradă Iaşi-Târgu Mureş sunt subiectul dezbaterilor, al polemicii politice, al revoltelor noastre, în timp ce, în esenţă, nu s-a realizat nimic în sens concret, practic.

Evident, o listă cu urgenţele Iaşiului este mult mai amplă şi cuprinde diverse propuneri sau proiecte în derulare, precum: construirea unei Săli polivalente, realizarea Spitalului Regional, renovarea/reabilitarea instituţiilor de învăţământ, refacerea şi renovarea patrimoniului cultural, a monumentelor - biserici, muzee, case memoriale, statui -, construirea unor noi cămine studenţeşti etc.

Oraşul Iaşi îndeplineşte în prezent diverse roluri: pol de dezvoltare pentru întreaga regiune a Moldovei; centru educaţional de excelenţă la nivel local, regional, dar şi central; zonă-simbol pentru turismul ecumenic şi pentru semnificaţiile ortodoxismului în România; oraş al culturii şi al artelor; important centru IT, într-o lume a digitalizării şi a progresului tehnologic; pilon important pentru stabilitatea şi securitatea regiunii.

Toate aceste evoluţii şi realizări ţin în parte de efortul comun al ieşenilor, al comunităţii, alături de instituţii responsabile, societate civilă, actori implicaţi în parteneriat cu instituţiile statului, dar ele reprezintă şi elemente de oportunitate, dezvoltarea lor fiind influenţată direct de prezenţa sau absenţa proiectelor şi a investiţiilor în infrastructură.

Este necesară o reconfigurare a pledoariilor pentru dezvoltarea şi finanţarea proiectelor ieşene, a gândirii şi mentalităţii decidenţilor cu privire la acest oraş, dar şi o analiză responsabilă, încât este logic să lansăm un nou apel spre unitatea parlamentarilor din regiunea Moldovei, dincolo de proiectele proprii fiecărui judeţ, dar şi să solicităm receptivitatea şi implicarea guvernanţilor, a lumii politice cu putere de decizie, în măsura în care aceştia consideră că o ţară nu se poate dezvolta inegal, incomplet, având încă zone cu un real decalaj financiar, economic şi social.