Parliamentary debates

Domnul Gabriel Andronache:

"Ia, simbol românesc care trece graniţele naţionale"

Prin puritatea, dar şi prin mesajele transmise de simbolistica formelor, desenelor şi a culorilor, ia noastră a îmbrăcat, din vremuri străvechi, curatul spirit românesc, de la vrednicul ţăran, lucrător al ţarinei străbune, până la prinţesele şi reginele românilor.

Forma de cruce a iei, precum şi simbolurile creştine frumos cusute pe mâneci sau pe guler ne duc cu gândul la rugăciunile pe care fiecare mamă le spunea atunci când cosea un astfel de veşmânt sau la lacrimile soţiilor care, aşteptând să li se întoarcă soţul de la luptă, coseau cu fir de borangic sau cu mărgele colorate, bluza de ie.

Ia a reprezentat şi un suport material textil, pe care erau transmise, cu ajutorul culorilor şi al formelor, anumite mesaje despre viaţa cotidiană, horele, sau despre natura înconjurătoare care era parte intrinsecă a vieţii din mediul rural, de exemplu Soarele, stelele, spice de grâu, trandafiri, bujori, albăstrele, struguri, frunze ş.a.. În regiunile unde românii erau asupriţi de stăpâniri vremelnice, tricolorul se regăsea frumos reprezentat prin flori sau alte elemente geometrice specifice tradiţiei româneşti.

În toate momentele importante ale vieţii, adică la nuntă, la botez sau la înmormântare, dar şi la zile de sărbătoare, românii au purtat cu mare cinste ia. Cu timpul, acest splendid veşmânt a fost purtat, la evenimente speciale, chiar de către prinţesele şi reginele românilor. Ia a fost, de multe ori, un scut pe piepturile dezvelite ale oştenilor care şi-au apărat glia strămoşească. Chiar şi în unele biserici, Sfinţii români sunt pictaţi în straie tradiţionale româneşti.

Este foarte bine cunoscut faptul că ia românească a reprezentat un model de inspiraţie artistică atât pentru pictori români sau străini, de exemplu Henry Matisse, cu a sa lucrare "La blouse roumaine", dar şi pentru mari creatori din lumea modei.

Celebrarea iei, în data de 24 iunie, coincide cu alte sărbători importante - "Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul" şi "Ziua de Sânziene" sau "Drăgaica", sărbătoare străveche cu origini într-un cult solar; cu această ocazie femeile se îmbrăcau în ie şi culegeau flori de sânziene şi apoi dansau în hore.

Într-o lume a modernismului, considerăm că ia va continua să reprezinte un simbol al tradiţiei, al frumosului plin de puritate şi culoare, care va fi lăsat moştenire din generaţie în generaţie.